Ministerul Sănătăţii a elaborat un plan naţional de dezvoltare graduală a îngrijirilor la domiciliu până în 2030, fundamentat pe baza unor studii care au indicat nevoia de îngrijiri pe termen lung în populaţia României. Potrivit documentului, în ţara noastră există circa 220.000 de persoane care au nevoie de îngrijiri medico-sociale la domiciliu, din care doar 15% beneficiază efectiv de astfel de servicii.
Planul este inclus într-un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii.
Planul naţional de dezvoltare graduală a îngrijirilor la domiciliu are ca obiectiv general creşterea numărului de beneficiari care reuşesc să trăiască independent prin îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi medicale asigurate la domiciliu, în perioada 2024 - 2030, potrivit autorilor proiectului.
Documentul fost elaborat în cadrul proiectului ”Creşterea capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea naţională coordonată a îngrijirilor paliative şi îngrijirilor la domiciliu”, implementat în perioada martie 2019 - decembrie 2023.
În cadrul proiectului au fost elaborate trei studii care fundamentează Planul Naţional, asigurând o radiografie actualizată cu privire la evaluarea nevoii de îngrijiri pe termen lung în populaţia României, evaluarea gradului de acoperire cu servicii socio-medicale de îngrijiri la domiciliu, evaluarea capacităţii instituţionale a furnizorilor de servicii de îngrijiri la domiciliu, precum şi analizarea costurilor, pe caz de îngrijire la domiciliu, în funcţie de gradele de dependenţă.
"Cele trei studii sunt fundamentate pe datele culese la nivel naţional, iar prin analiza de specialitate efectuată în cadrul proiectului s-a obţinut o radiografie reală, concretă a situaţiei existente la nivelul anului 2021 cu privire la cunoaşterea detaliată a nevoii pentru astfel de servicii, evaluarea capacităţii furnizorilor de servicii, evaluarea acoperirii cu servicii de îngrijiri la domiciliu (ID) şi costurile pe caz pe grad de dependenţă ale cazurilor îngrijite la domiciliu", se arată în document.
Primul studiu a evaluat nevoia de îngrijiri pe termen lung în populaţia României şi a avut trei rezultate principale: a fost definit şi înţeles conceptul de îngrijire de lungă durată la domiciliu (ILDD), a fost definită Grila de Evaluare a Dependenţei şi a fost elaborat raportul de dependenţă şi numărul estimativ al cazurilor cu nevoi de servicii ID.
Al doilea studiu a evaluat acoperirea cu servicii de ID şi capacitatea instituţională a furnizorilor de servicii de îngrijiri la domiciliu, prezentând o radiografie a situaţiei existente la nivel naţional privind nevoia de îngrijire la domiciliu şi oferta de servicii.
Potrivit acestui studiu, la nivel naţional, aproape 220.000 de persoane au nevoie de îngrijiri medico-sociale la domiciliu, din care doar circa 31.600 (14,4%) primesc efectiv astfel de servicii.
Pe regiuni, procentul estimat al populaţiei neacoperite cu servicii de îngrijiri la domiciliu este cuprins între 72,7% în regiunea Centru şi 93,9% în regiunea Sud Muntenia.
Cel de-al treilea studiu a definit costurile pe caz de ID, în funcţie de categoriile de dependenţă, pe baza unor calcule privind costurilor unitare. În cadrul studiului au fost analizate costurile pe caz de îngrijire la domiciliu, corelate cu gradul de dependenţă al cazurilor în serviciile de ID la nivelul organizaţiei Caritas Harghita.
Planul se referă la patru tipuri de îngrijiri la domiciliu: servicii sociale de îngrijiri la domiciliu, servicii medicale de îngrijiri la domiciliu, servicii paliative de îngrijiri la domiciliu şi servicii de îngrijire la domiciliu de lungă durată.
Documentul propune o creştere în etape de 2, 4 şi 6 ani a numărului de persoane îngrijite şi a reţelei de servicii de îngrijiri la domiciliu.
"Creşterea graduală a numărului de persoane îngrijite va fi în strânsă conexiune cu dezvoltarea reţelei de furnizori de ID, unde resursele financiare şi umane sunt cheia dezvoltării acestor servicii.
Dezvoltarea serviciilor de ID la nivel naţional porneşte de la niveluri inegale, ceea ce va determina asumarea unor abordări diferite între judeţe", menţionează documentul.
Astfel, prima categorie cuprinde judeţele în care aceste servicii sunt dezvoltate şi în care planificarea va însemna o creştere uşoară a numărului de beneficiari şi o consolidare a serviciilor care există deja.
A doua categorie include judeţele în care dezvoltarea acestor servicii există în mică măsură, iar a treia categorie cuprinde judeţele care nu au servicii de îngrijire "şi care ar putea avea o evoluţie pornind, practic, de la zero, de la proiecte pilot, atât în mediul urban, cât şi în comunităţile rurale".
Implementarea planului naţional presupune stabilirea oportunităţilor de înfiinţare de noi servicii de ID pe baza unui algoritm de selecţie a judeţelor pe baza unor criterii precum gradul de acoperire a nevoii de ID în judeţ, resursa umană disponibilă sau interesul autorităţilor locale de a susţine financiar unităţile de îngrijire la domiciliu.
"Dezvoltarea graduală a serviciilor de ID va fi realizată iniţial în toate judeţele unde există preocupare pentru acest tip de servicii, urmând ca modelul să fie extins la nivelul următoarelor judeţe, în ordinea capacităţii administrative şi financiare a AAPL-urilor, cu prioritate în zonele rurale izolate", mai arată documentul.
Obiectivul planului este ca, la orizontul anului 2030, să existe "acces rezonabil" la serviciile de îngrijire la domiciliu în toate judeţele.
