Peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC) în fiecare an, arată datele Ministerului Sănătăţii. Pacienţii supravieţuitori trec prin momente grele, iar drumul către recuperare este dificil. Un nou program de acţiuni prioritare vine să ofere sprijin exact acestei categorii de pacienţi, prin intermediul unei finanţări directe către spitale din partea ministerului.
Acţiunile prioritare se adresează pacienţilor critici, finanţând din fondurile Ministerului Sănătăţii costurile specifice pentru tratamentul şi îngrijirea acestor pacienţi care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate.
În 20 octombrie, Ministerul Sănătăţii anunţa lansarea unui nou program de acest tip, pentru neuroreabilitarea timpurie a pacienţilor care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) acut.
Prin acest program, denumit AP-AVC-REAB, ministerul va aloca finanţare directă pentru neuroreabilitarea timpurie a pacienţilor cu accidente vasculare cerebrale acute în secţiile de neurologie.
Înfiinţarea noului program este prevăzută într-un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 3.903/2023), publicat joi în Monitorul Oficial, privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru AP-AVC-REAB.
Potrivit actului normativ, AP-AVC-REAB este un program complex de neuroreabilitare care îi va ajuta pe pacienţi să-şi recâştige funcţionalitatea şi să obţină o îmbunătăţire a calităţii vieţii după un AVC. Programul ajută atât la recuperarea pacienţilor, cât şi la prevenirea trombozelor.
Activităţile acoperite de noul program vizează aspecte motorii, cognitive, emoţionale şi de comunicare, precum şi prevenirea complicaţiilor acute derulate în cadrul secţiilor de neurologie.
Tipurile de neuroabilitare cuprinse în program sunt neuroreabilitarea timpurie a deficitelor motorii (membre, mers, echilibru, coordonare, evitarea căderilor), neuroreabilitarea cognitivă şi emoţională timpurie, neuroreabilitarea afaziei şi a tulburărilor de comunicare sau de vedere, tratamentul simptomelor (dureri, subluxaţii, spasticitate, tulburări sfincteriene) şi prevenirea complicaţiilor acute.
Actul normativ prevede includerea în programul de acţiuni prioritare AP-AVC-REAB a 46 de spitale publice din Bucureşti (7 unităţi medical) şi din 38 de judeţe.
Statisticile arată că, în urmă cu aproximativ 20 de ani, doar 30% dintre supravieţuitorii unui AVC aveau acces la terapii de recuperare, prima problemă indicată fiind lipsa infrastructurii, dar şi a fondurilor.
Recent, Ministerul Sănătăţii a suplimentat bugetul acţiunilor prioritare cu 150 de milioane de lei pentru ultimul trimestru din 2023, după ce programele au rămas fără finanţare.
Prin aceste programe se finanţează, direct din bugetul Ministerului Sănătăţii, cele mai critice cazuri din spitalele de urgenţă.
În cadrul acţiunilor prioritare derulate de Ministerul Sănătăţii, finanţarea este alocată în zonele critice ale spitalelor de urgenţă, cum sunt ATI, traume, arşi gravi, AVC şi infarct miocardic.
