Coaliţia de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor au publicat programul de guvernare, care conţine şi un capitol dedicat sănătăţii. În acest domeniu sunt prezentate obiective generale, printre care şi creşterea finanţării, fără a preciza sursele de finanţare, în condiţiile în care România se confruntă cu o creştere economică redusă şi un deficit bugetar ridicat, estimat să depăşească 8% din produsul intern brut (PIB) la finalul anului 2024, care trebuie redus treptat în anii următori. Printre altele, programul de guvernare promite creşterea finanţării pentru sănătate cu 1% din PIB pe an sau scurtarea duratei de introducere în compensare a medicamentelor inovative.
Astfel, printre priorităţile noii guvernări se numără "creşterea încrederii cetăţenilor şi a rezilienţei sistemului de sănătate, prin modificări legislative care să încurajeze competiţia loială şi transparentă între sistemul public şi cel privat de sănătate, urmând exemplul de bune practici din alte ţări europene" şi "creşterea progresivă a finanţării alocate sănătăţii cu 1% din PIB pe an, până la media europeană". Nu sunt prevăzute măsuri concrete pentru a atinge aceste ţinte.
O altă prioritate este "îmbunătăţirea şi predictibilitatea finanţării sistemului de sănătate prin bugetare multianuală, acordarea de deduceri pentru asigurări complementare de sănătate şi realizarea unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene dedicate domeniului sănătăţii în perioada 2025-2028".
Documentul promite şi un acces sigur la toate tipurile de servicii medicale, "cu precădere în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate şi medicamente pentru fiecare cetăţean".
Programul de guvernare se referă şi la "restructurarea sistemului de sănătate publică", fără a indica în ce constă această restructurare, şi "dezvoltarea reţelei de laboratoare de sănătate publică, dezvoltarea capacităţii de intervenţie în teren, dezvoltarea politicilor de prevenţie şi de screening, precum şi a monitorizării bolilor cronice", obiective care au mai fost clamate şi în anii anteriori.
De asemenea, documentul prevede şi implementarea accelerată a Planului naţional de combatere şi control al cancerului. Acesta a fost aprobat printr-o lege votată în Parlament, astfel că implementarea sa este o obligaţie legală a oricărui Guvern.
Obiectivele de guvernare în domeniul sănătăţii pentru perioada 2025-2028 includ dezvoltarea asistenţei medicale comunitare, dezvoltarea asistenţei medicale primare, dezvoltarea asistenţei ambulatorii de specialitate şi dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti.
În ceea ce priveşte medicina primară, programul prevede acordarea unei bonificaţii, a unei locuinţe de serviciu şi a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autorităţile locale.
În plus, documentul propune prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorităţii locale, şi creşterea numărului de locuri alocate specialităţii de medicină de familie.
Alte obiective vizează scurtarea duratei de introducere în compensare a medicamentelor noi, inovative, în politica medicamentului, accelerarea derulării programelor naţionale de screening şi implementarea Planului naţional de îngrijiri paliative (creşterea finanţării pentru minimum 4.000 de paturi de paliaţie).
Resursele umane din sănătate
Un capitol aparte este dedicat resurselor umane din sănătate, primul obiectiv menţionat fiind finalizarea Registrului Profesioniştilor din Sănătate.
În acest domeniu, Ministerul Sănătăţii promite corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu nevoile reale de asistenţă medicală şi de resurse umane la nivel local şi regional, precum şi simplificarea accesului în rezidenţiat pentru specialităţile deficitare.
O altă promisiune este "încurajarea revenirii profesioniştilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoaşterii profesionale".
Programul de guvernare prevede şi implementarea unui nou sistem de asigurări de malpraxis pentru toţi profesioniştii din sănătate, construcţia Centrului de excelenţă în managementul serviciilor de sănătate pentru Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi a trei centre de pregătire avansată pentru medicii rezidenţi (Bucureşti, Târgu-Mureş şi Timişoara), un parteneriat cu universităţile de medicină pentru pregătirea resursei umane în comunicarea empatică cu pacientul şi aparţinătorul, precum şi aprobarea Strategiei Naţionale de Digitalizare în Sănătate (SNDS) şi a planurilor de acţiune regionale, realizarea registrelor naţionale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naţionale şi a investiţiilor.
Alte obiective sunt realizarea unei noi Platforme Unice a Asigurărilor de Sănătate, operaţionalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES) şi extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii şi a serviciilor asociate.
Potrivit documentului, noul guvern vizează dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale.
Acest lucru se va realiza prin crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate şi deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asigurători privaţi.
Programul mai prevede dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare şi extinderea numărului şi activităţii mediatorilor sanitari pentru populaţia romă.
