Înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer (RNC) este o măsură prevăzută în Planul Naţional de Combatere a Cancerului, votat în Parlament în 2022. Registrul reprezintă un sistem informatic de înregistrare nominală a cazurilor noi de cancer diagnosticate, pe baze populaţionale. Chiar dacă aplicarea Planului este în mare întârziere, implementarea Registrului Naţional de Cancer a demarat în vara anului 2023, prin aprobarea sa de către Guvern. Totuşi, va mai dura până la operaţionalizarea efectivă a Registrului, estimată de către ministrul Sănătăţii spre finalul acestui an.
"Cred că acest Registru de cancer va fi operaţional până la sfârşitul acestui an. Nu vreau să fiu mai optimist decât atât. Prefer să spun acest termen, iar dacă el devine operaţional în toamnă, cu atât mai bine. Datele referitoare la pacienţii diagnosticaţi cu cancer vor fi introduse acolo unde sunt diagnosticaţi", a spus joi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Ministrul a justificat întârzierea implementării Registrului prin complexitatea proiectului şi prin lipsa de experienţă a sistemului sanitar din România în gestionarea unor astfel de programe.
"Să nu vă închipuiţi că este un caiet în care cineva începe să scrie. Trebuie să intre date din diverse sisteme, din diverse unităţi medicale, unde cancerul este diagnosticat. Setul de date care trebuie introduse este standardizat, în momentul de faţă", a mai spus ministrul.
După operaţionalizarea Registrului naţional de cancer, următorul proiect de acest tip va fi un registru pentru boli rare, care va beneficia de experienţa deja acumulată în implementarea celui de cancer.
"Am acumulat o oarecare experienţă cu Registrul de boli oncologice şi o să avem cât de curând o întâlnire cu comisia de specialitate şi cu alţi specialişti în domeniile medicale care tratează acest tip de afecţiuni astfel încât să putem să generăm o platformă, un cadru. Aici diversitatea este foarte foarte mare, sunt foarte multe tipuri de boli, iar setul de date care trebuie introdus trebuie oarecum standardizat", a precizat ministrul Sănătăţii.
CE REPREZINTĂ REGISTRUL NAŢIONAL DE CANCER
Scopurile constituirii şi funcţionării RNC sunt colectarea şi clasificarea informaţiilor privind toate tipurile de cancer, pentru monitorizarea incidenţei cancerului la nivel national, evaluarea şi controlul impactului bolii şi fundamentarea politicilor de sănătate publică, potrivit hotărârii de guvern care a înfiinţat Registrul.
RNC va fi administrat Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Naţional de Supraveghere al Bolilor Netransmisibile (CNSBN) şi prin Centrul Naţional de Statistică în Sănătate Publică (CNSSP).
Furnizorii de servicii medicale de diagnostic şi tratament vor fi obligaţi să raporteze datele bolnavilor diagnosticaţi cu cancer, iar direcţiile de sănătate publică (DSP) judeţene trebuie să raporteze decesele survenite la pacienţi cu cancer.
De asemenea, unităţile medicale şi instituţiile publice trebuie să desemneze un responsabil pentru raportarea datelor în Registrul Naţional de Cancer.
Pentru ca registrul să devină operaţional, Ministerul Sănătăţii şi INSP urmează să dezvolte şi operaţionalizeze aplicaţia informatică de înregistrare nominală a datelor bolnavilor diagnosticaţi cu cancer.
Fondurile necesare dezvoltării şi gestionării aplicaţiei informatice de înregistrare a datelor pacienţilor cu cancer vor fi asigurate din bugetul Ministerului Sănătăţii, din sume provenite din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Actul normativ care a înfiinţat RNC prevede şi sancţiuni pentru necompletarea, de către furnizorii de servicii medicale de diagnostic şi tratament, publici sau privată, a fişei unice de raportare a cazului de cancer “în termen de 30 de zile de la încheierea oricăruia dintre episoadele raportabile”.
Contravenţiile prevăzute sunt avertisment scris (la prima constatare şi la următoarele constatări, dacă fapta a fost săvârşită după mai mult de un an de la data precedentei constatări), amendă de la 500 lei la 1.000 lei (la a doua constatare, dacă fapta este săvârşită la mai puţin de un an de la avertisment) şi amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei (la a treia şi următoarele constatări, dacă fapta este săvârşită la mai puţin de un an de la prima amendă).
