Colegiul Fizioterapeuţilor din România (CFZRO) a fost înfiinţat în 2018, însă de atunci nu a putut participa la negocierile cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei de specialitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din cauza unei lacune legislative. Ministerul Sănătăţii a pregătit un proiect de act normativ care va corecta această lacună, permiţând reprezentarea fizioterapeuţilor la negocierile cu Casa.
Măsura este cuprinsă într-un proiect de ordonanţă a guvernului elaborat de Ministerul Sănătăţii, care urmează să modifice şi completeze mai multe acte normative.
Potrivit autorilor proiectului, CNAS refuză să recunoască CFZRO ca parte la negocieri din cauza art. 229 din Legea nr. 95/2006, unde nu este inclus în enumerarea expresă şi limitativă a organelor profesionale cu care se negociază conţinutul contractului-cadru multianual, deşi Colegiul are un mandat legal conform unei alte legi (Legea nr. 229/2016).
"Astfel, deşi Legea nr. 229/2016 prevede în mod expres obligaţia Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a negocia cu Colegiul Fizioterapeuţilor din România activităţile specifice de fizioterapie care ar trebui/sunt incluse în pachetul de servicii de bază, CNAS nu acceptă CFZRO la negocieri decât în condiţiile modificării art. 229 din Legea nr. 95/2006", se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Pentru a corecta această lacună legislativă, proiectul de ordonanţă modifică mai multe prevederi ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Principala modificare constă în includerea Colegiului Fizioterapeuţilor în rândul organizaţiilor reprezentative din domeniul medical cu care au loc consultări privind contractul-cadru, alături de Colegiul Medicilor din România (CMR), Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR), Colegiul Farmaciştilor din România (CFR), Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) şi Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor (OBBC).
Autorii proiectului argumentează că noul act normativ va fi benefic atât pentru fizioterapeuţi, cât şi pentru pacienţii care beneficiază de servicii de fizioterapie decontate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
ROMÂNIA, CODAŞĂ ÎN UE LA NUMĂRUL DE FIZIOTERAPEUŢI
Un raport publicat în august 2023 de Eurostat arată că fizioterapia este sectorul medical în care România stă cel mai rău în UE în privinţa numărului de profesionişti raportat la numărul de locuitori.
Astfel, în 2021, în România profesau doar 12,7 fizioterapeuţi la 100.000 de locuitori, de departe cel mai mic număr din UE. Media în UE este de 136,7 fizioterapeuţi/100.000 de locuitori.
Spre comparaţie, Bulgaria avea, în 2021, 24,5 fizioterapeuţi la 100.000 de locuitori, iar Ungaria – 63,5. La acest capitol, România este depăşită cu mult chiar şi de state din regiune care nu fac parte din UE – Serbia (42,2), Muntenegru (24,2) şi Macedonia de Nord (23,1).
