România are o nouă lege privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din azile, care urmează să fie implementată în mai multe etape în următorul an.
Noua lege (nr. 3/2021) a fost votată anul trecut de Parlament, promulgată de preşedinte şi publicată vineri în Monitorul Oficial.
Noul act normativ "reglementează cadrul general pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale, denumite în continuare IAAM, cu scopul de a creşte nivelul de siguranţă a pacienţilor internaţi în unităţile medicale, precum şi a persoanelor asistate şi îngrijite în centre rezidenţiale pentru persoane adulte aflate în dificultate", se arată în document.
Potrivit iniţiatorilor noii legi, prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale constituie un obiectiv major naţional, întrucât aceste infecţii reprezintă principala ameninţare la adresa siguranţei pacienţilor îngrijiţi în unităţi medicale.
Actul normativ a fost elaborat pornind de la principiul că fiecare pacient care primeşte îngrijiri într-o unitate medicală din România are dreptul, garantat de stat, de a fi protejat faţă de dobândirea unei IAAM.
Măsurile de prevenire şi de îngrijire a pacienţilor cu IAAM vor fi finanţate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi din orice alte surse.
Pentru implementarea legii, spitalele şi centruele rezidenţiale vor fi asistate de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Legea obligă autorităţile sanitare să implementeze mai multor măsuri la nivel naţional, între care elaborarea de ghiduri de prevenire, diagnostic şi tratament pentru principalele sindroame IAAM; stabilirea necesarului de personal medical în vederea prevenirii, diagnosticării şi îngrijirii eficiente a IAAM; definirea standardului minim acceptabil pentru capacitatea laboratorului de microbiologie de a efectua diagnostic etiologic al IAAM şi identificarea colonizărilor cu microorganisme cu risc major epidemiologic; limitarea la minimul necesar a transferurilor pacienţilor cu IAAM; reglementarea modului de trimitere a pacienţilor la investigaţii; utilizarea autorizării şi a acreditării unităţilor medicale ca o modalitate importantă de atingere a obiectivelor de prevenire şi limitare a impactului IAAM; asigurarea de către spitalele nou-construite a unui minim de 50% paturi în camere de 1-2 paturi, cu chiuvetă, duş şi grup sanitar propriu; organizarea în unităţile medicale de spitalizare continuă a unor structuri funcţionale de boli infecţioase pentru izolarea/gruparea şi tratarea pacienţilor cu IAAM şi definirea şi dezvoltarea laboratoarelor de referinţă şi a celor cu capacitate de investigaţii şi analize microbiologice specializate.
La nivelul spitalelor, legea prevede elaborarea şi actualizarea anuală a planurilor de prevenire a IAAM, asigurarea încadrării personalului specializat necesar derulării eficiente a activităţilor de implementare a planurilor prevăzute în actul normativ, asigurarea continuă a materialelor şi echipamentelor necesare pentru a se putea respecta precauţiile standard, asigurarea condiţiilor pentru derularea permanentă a activităţii laboratorului de microbiologie al spitalului atât pentru diagnosticarea infecţiilor, cât şi pentru identificarea colonizărilor cu microorganisme MDR, asigurarea condiţiilor pentru izolarea/gruparea pacienţilor cu infecţii/colonizări cu acelaşi microorganism cu risc epidemiologic major într-o zonă definită, de preferinţă unică, asigurarea informării adecvate a pacienţilor şi aparţinătorilor acestora privind măsurile de prevenire IAAM, asigurarea condiţiilor necesare pentru limitarea riscurilor privind infecţiile prin expunere profesională la sânge potenţial infectat şi pentru managementul corect al expunerilor profesionale, vaccinarea personalului şi reglementarea triajului epidemiologic al personalului şi testarea de la internare şi pe parcursul spitalizării a colonizării cu microorganisme MDR pentru categoriile de pacienţi şi microorganismele indicate în documentele strategice.
Legea prevede că apariţia oricărei infecţii la un pacient spitalizat va fi în mod obligatoriu comunicată de asistenta-şefă şi de medicul curant către serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPIAAM) pentru a putea evalua în colaborare caracterul asociat asistenţei medicale al infecţiei şi a decide măsurile necesare pentru a preveni apariţia unor cazuri ulterioare de IAAM generate prin acelaşi mecanism sau cu acelaşi agent etiologic.
Termene de implementare
În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a noii legi, guvernul trebuie să aprobe o hotărâre cu modalităţile de finanţare a unităţilor medicale şi a pregătirii personalului care îşi desfăşoară activitatea direct în prevenirea IAAM sau în programele de utilizare judicioasă a antibioticelor, la propunerea Ministerului Sănătăţii.
De asemenea, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, Ministerul Sănătăţii va elabora, împreună cu Ministerul Muncii, normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Tot în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii urmează să se supună spre aprobare Guvernului sau Parlamentului, după caz, modificarea şi completarea legislaţiei specifice în scopul armonizării dispoziţiilor contrare cu prevederile noului act normativ.
În plus, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii urmează să fie înfiinţat, prin hotărâre a Guvernului, Comitetul Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM), din a cărui componenţă fac parte reprezentanţi ai mai multor instituţii şi autorităţi.
Ministerul Sănătăţii va coordona activitatea CNPLIAAM şi, în colaborare cu ministerele şi instituţiile cu reţele sanitare proprii, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu Ministerul Muncii pentru centrele rezidenţiale, va fi responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi controlul IAAM în toate unităţile medicale sau centrele rezidenţiale de stat şi private.
Principalele atribuţii ale CNPLIAAM sunt elaborarea Strategiei naţionale şi a planurilor naţionale pentru prevenirea şi limitarea riscurilor legate de IAAM, elaborarea criteriilor pentru autorizarea şi acreditarea unităţilor medicale şi centrelor rezidenţiale din punctul de vedere al prevenirii IAAM, definirea standardelor minime acceptabile pentru capacitatea laboratorului de microbiologie de a efectua diagnostic etiologic al IAAM şi identificarea colonizărilor cu microorganisme cu risc epidemiologic major, stabilirea indicatorilor de performanţă a activităţii unităţilor medicale/managerilor şi şefilor de secţie privind prevenirea şi controlul IAAM.
De asaemenea, noul organism va coordona elaborarea, actualizarea şi diseminarea ghidurilor naţionale de diagnostic, prevenire şi tratament al principalelor IAAM către fiecare unitate medicală, drept suport pentru elaborarea propriilor protocoale de diagnostic, profilaxie şi tratament şi poate propune instituirea unor noi sisteme naţionale de supraveghere clinică şi/sau de laborator pentru infecţii/colonizări cu microorganisme de importanţă epidemiologică.
