Pandemia de Covid-19 a afectat programul naţional de vaccinare din România, dar şi acoperirea vaccinală, care a scăzut la mai multe tipuri de imunizări. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii a demarat în acest an mai multe iniţiative care vizează, pe de o parte, compensarea vaccinurilor pentru adulţi, iar pe de altă parte creşterea acoperii vaccinale la copii şi a imunizării anti-HPV la fete şi adolescente. Acum, Ministerul Sănătăţii a elaborat o strategie naţională de vaccinare pentru perioada 2023-2030, care înglobează toate aceste obiective şi include un plan de acţiuni pentru îndeplinirea lor.
Strategia şi planul de acţiuni sunt incluse într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Sănătăţii.
În prezent, în România există un program naţional de vaccinare, inclus în programele naţionale de sănătate publică, finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii.
Programul asigură protecţia faţă de 14 boli infecţioase considerate priorităţi pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecţia cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecţia cu S. Pneumoniae, infecţia cu Human Papilloma virus (HPV), gripa şi infecţia cu SARS-CoV-2.
Nota de fundamentate a proiectului de act normativ arată că ratele de vaccinare au scăzut după debutul pandemiei de Covid-19.
"Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib şi, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% - 84,6% (sub ţinta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul naţional de vaccinare, cât şi acoperirea vaccinală atât datorită direcţionării personalului medical în activităţile de combatere a pandemiei, cât şi scăderii adresabilităţii populaţiei la vaccinare", se arată în document.
ŢINTELE PROPUSE
Obiectivele strategiei sunt aliniate la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în 2015 la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Aceasta prevede la obiectivul privind sănătatea, un set de ţinte şi de indicatori pe care statele lumii s-au angajat să îi atingă, între care eliminarea deceselor prevenibile la nou-născuţi şi copii până la 5 ani, eliminarea epidemilor de SIDA, tuberculoză, malarie şi alte boli tropicale neglijate, combaterea hepatitei, a bolilor transmise prin apă şi a altor boli transmisibile, asigurarea acoperiri universale cu servicii de sănătate şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării de vaccinuri şi medicamente.
În cazul României, autorii strategiei de vaccinare consideră că implementarea acesteia va avea ca efect consolidarea capacităţii tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare şi îmbunătăţirea cooperării între sectoare.
Până în 2030, strategia fixează următoarele ţinte:
- o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul naţional de vaccinare.
- o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieţii la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare.
- creşterea cererii/acceptanţei pentru vaccinare a populaţiei.
- menţinerea statutului de ţară care a eliminat rubeola endemică.
- menţinerea statutului de ţară care a eliminat poliomielita.
- eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice.
- prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.
Aceste ţinte pot fi atinse prin întărirea programelor naţionale de vaccinare, prin urmărirea indicatorilor care măsoară livrarea vaccinuri de calitate şi sigure şi prin asigurarea unor rate de acoperire vaccinală de cel puţin 95% la vârstele potrivite.
Alte măsuri pentru punerea în practică a strategiei sunt asigurarea supravegherii bolilor şi a capacităţii de monitorizare a programelor de vaccinare, de răspuns în caz de epidemii, de creştere a cererii pentru vaccinare şi de îmbunătăţire a acceptanţei în rândul populaţie.
"Sunt, se asemenea, măsurate componentele cheie ale infrastructurii, siguranţa practicilor de vaccinare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităţilor pierdute şi a contraindicaţiilor false; instruirea personalului medical; dezvoltarea materialelor informative, educationale şi de comunicare care să fie folosite de public şi furnizorii de îngrijiri de sănătate", mai arată documentul.
Monitorizarea şi evaluarea strategiei vor fi realizate prin Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituţionale cu toate entităţile implicate.
Astfel, INSP urmează să dezvolte un cadru de monitorizare şi un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituţionali, potrivit strategiei.
Monitorizarea va fi realizată prin rapoarte anuale, care vor prezenta stadiul implementării strategiei. Acestea vor fi disponibile până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.
