Cât de bine abordează ţările din Europa problemele de sănătate? Un nou raport arată că progresele stagnează.
Câte progrese a făcut Europa în domeniul sănătăţii? Potrivit unui nou raport al biroul regional european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS Europa, urmează multe provocări.
Progresele Europei în domeniul sănătăţii „stagnează” şi, în anumite domenii, chiar regresează, potrivit unui nou raport cuprinzător care acoperă toate aspectele, de la infecţii şi boli cronice la speranţa de viaţă pe continent şi în unele părţi ale Asiei Centrale.
Noul Raport european privind sănătatea pentru 2024 a constatat, de exemplu, că lacunele în acoperirea vaccinării s-au agravat în unele ţări din regiune, ducând la o reapariţie a unor boli precum rujeola şi pertussis (tuse convulsivă).
Potrivit noului raport, în 2023 s-au înregistrat peste 58.000 de cazuri de rujeolă în 41 de ţări, precum şi 87.000 de cazuri de pertussis - cel mai mare număr din ultimul deceniu.
Doar şapte ţări din regiune - Ungaria, Kazahstan, Malta, Portugalia, Slovacia, Turkmenistan şi Uzbekistan - au o acoperire mai mare de 95% a trei vaccinuri cheie pentru difterie, tetanos şi pertussis; rujeolă; şi infecţii pneumococice.
Raportul este publicat la fiecare trei ani de către OMS Europa şi vine în contextul în care ţările se confruntă cu mai multe provocări, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi schimbările climatice.
„În timp ce se înregistrau progrese, acestea au stagnat şi, desigur, ştim că pandemia de Covid a avut un impact, dar nu putem sta cu mâinile în sân şi să ne complacem”, a declarat dr. Natasha Azzopardi-Muscat, directorul OMS Europa pentru politici şi sisteme de sănătate la nivel naţional, în cadrul unei conferinţe de presă pentru Euronews Health.
Ea a adăugat că „progresele nu pot fi luate de bune”.
Regiunea trebuie să „abordeze cauzele profunde ale bolilor cronice
Au existat, de asemenea, semne de îmbunătăţire în regiune. Noul raport a constatat că boli precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul şi bolile respiratorii cronice sunt în declin.
Zece ţări - Belgia, Danemarca, Estonia, Israel, Kazahstan, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Elveţia - au atins obiectivul de reducere cu 25 % a mortalităţii premature cauzate de principalele boli cronice.
Totuşi, aceste boli sunt încă legate de decesul uneia din şase persoane sub 70 de ani din regiune.
Principala cauză a deceselor premature sunt bolile cardiovasculare, ceea ce se întâmplă în special în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală.
În timp ce ţările din nordul şi vestul Europei au un număr mai mare de cazuri noi de cancer, mortalitatea este în scădere. Ţările din Europa de Est, în schimb, au un număr mai mic de cazuri de cancer, dar o mortalitate mai ridicată.
„Întreaga regiune trebuie să se confrunte cu cauzele profunde ale bolilor cronice; de la consumul de tutun şi alcool la accesul limitat la alimente sănătoase şi nutritive, la poluarea aerului şi la lipsa de activitate fizică”, a declarat la rândul său dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.
Europenii consumă cel mai mult alcool la nivel mondial, cu o medie de 8,8 litri pe adult pe an - aproximativ 733 până la 880 de băuturi standard într-un an. Consumul de alcool este cel mai ridicat în ţările Uniunii Europene (UE) şi cel mai scăzut în Asia Centrală, fiind responsabil pentru unul din 11 decese din regiune, se arată în raport.
Dr. Gauden Galea, consilier strategic al directorului regional pentru Europa al OMS, a explicat că multe ţări europene „produc o cantitate foarte mare de alcool din lume” şi că populaţia este puţin conştientă de „legătura puternică” dintre alcool şi cancer.
Există, de asemenea, un nivel ridicat al fumatului de tutun, de aproximativ 25 %, regiunea nefiind pe cale să atingă obiectivul de reducere cu 30 % în acest an, a declarat OMS.
Între timp, obezitatea, care poate duce la un risc crescut de diabet şi boli de inimă, este în creştere în regiune, aproape un sfert dintre adulţi având această problemă.
România, în fruntea ţărilor în ceea ce priveşte prevalenţa obezităţii
În regiunea europeană a OMS, prevalenţa obezităţii a crescut constant în ultimii 50 de ani, cu o creştere accentuată de peste 20% de la prevalenţa din 2006 (18,8%) la cea din 2022 (22.6%).
Prevalenţa regională de 22,6% este cu mult peste media globală de 15,8%.
Între statele membre, prevalenţa obezităţii variază de la 9,7% în Franţa la 34,7% în Georgia. Cele mai ridicate rate se regăsesc în ţările mediteraneene şi est-europene, precum Georgia, Ungaria, Malta, România (foto) şi Turcia (52).
Prevalenţa obezităţii în ţările din Europa şi Asia Centrală, măsurată pe baza unui Indice de Masă Corporală (IMC) ≥ 30 kg/m2:
Prevalenţa obezităţii (IMC ≥ 30 kg/m2) standardizată pe vârstă în rândul adulţilor din Regiunea Europeană a OMS şi la nivel mondial, 2022.Sursa: European Health Report 2024
Tinerii „mai singuri” decât înainte
Conform raportului, unul din cinci adolescenţi din regiune se confruntă cu probleme de sănătate mintală, sinuciderea fiind principala cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani.
„În lumea noastră online şi interconectată, tinerii noştri se simt, în mod ironic, mai singuri ca niciodată, iar mulţi se luptă cu greutatea şi încrederea în sine, ceea ce îi pregăteşte pentru o sănătate precară la vârsta adultă”, a afirmat Kluge într-o declaraţie.
El a adăugat că protejarea sănătăţii copiilor îi poate ajuta să devină adolescenţi mai sănătoşi şi, la rândul lor, adulţi mai sănătoşi.
Raportul a abordat o serie de alte probleme de sănătate în Europa, observând că, deşi regiunea are rate relativ scăzute ale mortalităţii materne, acestea au stagnat, de asemenea, din 2015.
Raportul a făcut apel la eliminarea decalajului mare dintre ţări în ceea ce priveşte decesele evitabile ale copiilor şi a remarcat faptul că Europa este regiunea care se încălzeşte cel mai rapid la nivel mondial, cu un număr estimat de 175.000 de decese anul, cauzate de căldură.
În cadrul unei conferinţe de presă, Kluge a adăugat că, deşi oamenii trăiesc mai mult, nu sunt neapărat mai sănătoşi şi a avertizat că sistemele de sănătate din Europa „nu sunt mai bine pregătite astăzi pentru situaţii de urgenţă decât erau înainte de pandemia Covid-19”.
El a mai afirmat că virusurile precum gripa aviară, mpox şi Marburg nu au graniţe şi că „a menţine sănătatea pe primul loc pe ordinea de zi înseamnă a lucra împreună pentru a construi o lume mai sigură şi mai rezistentă”.
