Noi abordări de diagnostic şi tratament în afecţiuni precum boala Parkinson, migrena sau sindromul vertiginos, dar şi metode eficiente pentru prevenirea acestora au fost prezentate la Poiana Braşov, acolo unde au avut loc două mari evenimente academice din domeniul cercetării ştiinţifice neurologice, a –XVIII-a manifestare a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie şi al XIII-lea Curs European de Neuroreabilitare.
200 de tineri medici neurologi, au participat în perioada 15-16 septembrie, la Poiana Braşov la cele două manifestări care au avut invitaţi 19 profesori şi cercetători ştiinţifici din Germania, Italia, Israel şi România, speakeri de renume mondial ai momentului în vastul domeniu medical al neurologiei.
Manifestările ştiinţifice, s-au derulat simultan, fizic şi în mediul online, şi au adus în faţa auditoriului cele mai recente noutăţi apărute la nivel mondial în neurologie , în mod special în tratarea unor afecţiuni precum boala Parkinson, migrena sau sindromul vertiginos.
Boala Parkinson afectează aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, 1,5 milioane fiind europeni, dintre care peste 70.000 sunt din România.
După mai bine de 200 de ani de la descrierea bolii de către dr. James Parkinson, boala Parkinson nu este încă vindecabilă, fiind una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvenţă după maladia Alzeimer. Potrivit studiilor, numărul pacienţilor cu Parkinson se va dubla până în 2030.
Simptomele bolii Parkinson sunt variate, ceea ce face ca deseori aceasta să fie confundată cu alte afecţiuni, iar diagnosticul să fie pus cu întârziere.
Boala Parkinson are peste 40 de simptome şi afectează în special mişcările corpului, iar pacienţii sunt diagnosticaţi, în medie, la jurul vârstei de 60 de ani.
Tulburările de mişcare apar în stadiul 3 al bolii, însă aceasta se dezvoltă încet, iar primele leziuni pot apărea chiar şi cu 20 de ani înainte de primele semne, potrivit specialiştilor.
Vertijul afectează peste 35% din populaţia cu vârsta de peste 65 de ani
Vertijul, ameţeala sau sindromul vertiginos este una dintre cele mai frecvente afecţiuni din cabinetul medicului de familie şi reprezintă cauza numărul unu de deces accidental, ocupând acelaşi prim loc şi în dezvoltarea depresiei, dar şi în generarea calităţii scăzute a vieţii.
8 din 10 pacienţi cu vertij ajung în situaţia întreruperii activităţilor şi necesită concedii medicale, iar principala cauză a declanşării acestei grave probleme de sănătate o constituie traumatismul cranio-cerebral, provocând totodată un impact foarte mare din punct de vedere emoţional, dar şi economic, cu un grad ridicat de dizabilitate.
O altă cauză care poate conduce la apariţia sindromului veritiginos este migrena, patologie care împiedică în mare măsură derularea în condiţii optime a activităţilor cotidiene este o suferinţă care, din nefericire, este întâlnită la 1 din 8 oameni, la nivel global.
Practic, un miliard de persoane la nivel mondial trăiesc cu migrenă, aceasta fiind a doua cauză de ani trăiţi cu dizabilitate!
Conform unui comunicat de presă al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), aproximativ 40% dintre persoanele cu migrenă au acuzat şi ameţeli, iar majoritatea pacienţilor care suferă de migrene au reclamat vertijul ca simptom asociat crizelor. Atunci când migrenele se asociază constant cu vertij, medicul poate diagnostica migrena vestibulară, care se poate ameliora cu tratament medicamentos specific.
Un alt subiect dezbătut la dublul eveniment ştiinţific, organizat de către Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR), a fost cel legat de conceptul de rezervă neurobiologică în recuperarea pacienţilor neurologici, una dintre temele profunde de cercetare ştiinţifică în neurologia modernă.
,,Dacă recent, la Lyon, în cadrul celei de-a-7-a ediţii a Congresului European de Neuroreabilitare, am dezbătut , alături de experţi de renume mondial, cele mai recente şi provocatoare descoperiri ştiinţifice în domeniul neuroreabilitării, în mod firesc acele concluzii trebuiau expuse şi tinerilor noştri medici neurologi , motiv pentru care majoratul Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie s-a focusat pe actualităţile din cercetarea ştiinţifică prezentate în Franţa, dar şi pe teme de interes major în neurorecuperarea pacienţilor cu diferite dizabilităţi cauzate de anumite afecţiuni neurologice. Sunt convins că plusul de valoare adăugat cu această ocazie abilităţilor tinerilor medici români se va regăsi în aria clinică şi implicit în beneficiul bolnavilor aflaţi în diverse stadii de tratament”, a declarat prof. univ.dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies - EFNR).
