Numărul total de decese a scăzut sensibil în acest an faţă de anii trecuţi, marcaţi de o supramortalitate importantă, pe fondul pandemiei de Covid-19. Cu toate acestea, anumite categorii de afecţiuni provoacă mai multe decese, arată calculele 360medical.ro pe baza ultimelor date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Dintre toţi factorii de deces, cancerul se remarcă în 2023 printr-o creştere importantă în mortalitatea generală din ţara noastră.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă de mult timp principala cauză de mortalitate, cu o pondere care se menţine peste 50% din mortalitatea generală.
După disiparea efectelor pandemiei de Covid-19 asupra mortalităţii, trei categorii de afecţiuni provoacă mai multe decese. Este vorba de cancer, boli infecţioase şi boli ale aparatului genito-urinar.
Astfel, în primele zece luni din acest an, numărul total de decese din România a scăzut cu 12,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, până la 201.280 (de la 229.261).
Bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat în continuare cele mai multe decese – 108.588, adică 53,9% din numărul total de decese.
A doua cauză majoră de mortalitate în ţara noastră este cancerul, cu 38.497 de decese provocate în perioada ianuarie-octombrie 2023, adică 19,1% din total. Pe locul al treilea se află bolile aparatului respirator, cu 17.871 decese în aceeaşi perioadă, adică 8,9% din numărul total.
Împreună, aceste trei categorii de afecţiuni au provocat 81,9% din numărul total de decese înregistrate în România în primele 10 luni din acest an.
Totuşi, faţă de aceeaşi perioadă din 2022, impactul celor trei mari categorii de afecţiuni asupra mortalităţii generale s-a modificat sensibil.
Astfel, cancerul a provocat, în perioada ianuarie-octombrie 2022, 37.954 de decese, adică 16,5% din numărul total de decese din România din perioada respectivă (229.261).
În acest an, numărul de decese din cauza cancerului a crescut şi în număr absolut, în ciuda unei mortalităţi generale în scădere, iar ponderea crescut cu aproape 3 puncte procentuale.
În schimb, bolile aparatului respirator, care au provocat 25.794 de decese în primele 10 luni din 2022 (11,25% din numărul total), are un impact în scădere la nivelul mortalităţii generale din România.
Şi bolile aparatului circulator sunt într-o tendinţă de scădere a ponderii în mortalitatea generală – de la 55,2% din mortalitatea totală în ianuarie-octombrie 2022 până la 53,9% în aceeaşi perioadă din 2023.
Alte categorii de afecţiuni care au un impact în creştere în mortalitatea generală sunt bolile infecţioase şi parazitare – 4.368 de decese (2,2%), faţă de 4.009 (1,7%) în primele 10 luni din 2022, şi bolile aparatului genito-urinar – 3.418 de decese (1,7%), în creştere de la 3.325 decese în ianuarie-octombrie 2022 (1,35%).
În perioada pandemiei de Covid-19 (2020-2021), bolile aparatului respirator (categorie în care este inclusă şi Covid-19, boala provocată de infecţia cu virusul SARS-CoV-2) au devenit a doua cauză de deces în România, cu o pondere de peste 15%. După estomparea efectelor pandemiei, această categorie de afecţiuni a revenit la ponderea obişnuită în mortalitatea generală din ţara noastră.
România a înregistrat o supramortalitate importantă în perioada pandemiei de Covid-19, în special în 2020 şi 2021, când s-au înregistrat peste 100.000 de decese suplimentare faţă de media anilor prepandemici.
COMPARAŢIA FAŢĂ DE ANUL 2000
În anul 2000, principalele cauze ale mortalităţii din România erau următoarele: bolile aparatului circulator (157.448 decese, cu o pondere de 61,5% din numărul total de decese, de 255.820), cancerele (41.290 decese, 16,1%), bolile aparatului respirator (14.824 decese, 5,8%) şi bolile aparatului digestiv (14.349 decese, 5,6%).
În prezent, mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator a scăzut ca pondere în mortalitatea generală, însă a crescut ponderea deceselor provocate de cancer şi de bolile aparatului respirator.
