Prima ediţie a ghidului „Comunicare. Comunicare Medicală”, lansată în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (UMFCD) ar putea fi folosită în întregul sistem sanitar românesc. Rectorul UMFCD, prof. univ. dr. Viorel Jinga propune sistemului sanitar românesc implementarea acestui ghid de comunicare extinsă astfel încât instruirea personalului medical ce vizează abordarea relaţională cu pacientul sau cu aparţinătorii acestuia să se realizeze la cele mai înalte standarde şi pe baza unor criterii psihologice inovative şi bine definite.
„Comunicare. Comunicare Medicală” este opera lui Ovidiu Popa-Velea, conferenţiar universitar dr. abilitat, licenţiat în Medicină şi Psihologie, Fulbright Alumnus (New School University, New York), psihoterapeut acreditat şi Şef al disciplinei Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti, precum şi a coautorilor: Liliana Veronica Diaconescu, şef de lucrări, licenţiată în Medicină şi Psihologie, psihoterapeut acreditat, Disciplina Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti şi Alexandra Ioana Mihăilescu, şef de lucrări, licenţiată în Medicină, specializarea Psihiatrie, Disciplina Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti.
Prima ediţie a cărţii a văzut lumina tiparului la Editura Universitară „Carol Davila” Bucureşti.
„Autorii acestei lucrări, cadre universitare cu vocaţie formativă, dar şi practicanţi ai comunicării în context clinic, îşi exprimă speranţa că această lucrare poate aduce o contribuţie concretă la ameliorarea climatului de muncă actual din Medicină, precum şi să faciliteze activarea unor mecanisme de natură interioară şi instituţională, capabile de a restaura comunicării medicale sensul său originar, profund generos şi profund uman“, a declarat conf. univ. dr. Ovidiu Popa Velea, prim autorul ghidului de comunicare.
Şeful disciplinei Psihologie Medicală al Facultăţii de Medicină, UMF Carol Davila – Bucureşti este autorul mai multor manuale în domeniu, atât în limba română, cât şi în engleză, printre care „Ştiinţele comportamentale uman: ,,Aplicaţii în Medicină” (2015), „Cazuri clinice comentate de Psihologie Medicală şi Psihosomatică” (2016), „Psihologie medicală” (2017), „Psihologia Sănătăţii şi Comunicare Medicală” (2020), „Sociologie. Sociologie medicală” (2023).
„Comunicare. Comunicare Medicală” şi-a propus realizarea unui parcurs în conţinutul teoretic şi practic al comunicării, cu focus asupra comunicării în context medical. Analiza fenomenului comunicaţional s-a desfăşurat pe câteva paliere distincte, urmărindu-se ghidarea cititorului în înţelegerea lor mai nuanţată şi sensibilizarea acestuia în direcţia însuşirii lor.
Aceste elemente includ:
- descrierea caracteristicilor comunicării, în context general;
- analiza specificului comunicării în context medical;
- particularităţile comunicării în contexte clinice dificile;
- provocări ale comunicării cu anturajul pacientului;
- descrierea unor indicatori ai unei comunicări clinice eficiente, respectiv ineficiente;
- inventarierea posibilităţilor (individuale şi organizaţionale) de creştere şi menţinere a abilităţilor de comunicare clinică.
Capitolele conţin elemente de ordin teoretic, dar şi sfaturi şi recomandări cu caracter practic, precum şi un test final de autoevaluare a cunoştinţelor.
Cartea poate veni în sprijinul unui public mai larg, care include, pe lângă medici, şi asistentele medicale, studenţii la Medicină şi alţi specialişti afiliaţi, într-un fel sau altul, medicinei, spre exemplu psihologi clinicieni, organizaţii non-guvernamentale cu domeniu de preocupare sănătatea, presa medicală, investitori în sănătate, decidenţi în domeniul politicilor de sănătate şi / sau educaţionale.
Toţi aceşti specialişti, alături de pacienţii pe care îi deservesc şi de familiile acestora, pot găsi în această lucrare o sursă de documentare şi de inspiraţie, atunci când realităţile crude ale vieţii îi pun în contact şi le pun la încercare competenţele şi limitele.
Rectorul UMFCD a declarat că ,,ghidul reprezintă nu doar pentru universitatea noastră, ci pentru întreaga medicină românească, un salt enorm în descrierea şi mai ales aprofundarea comunicării medicale, cele şase mari capitole ale prezentei lucrări fiind înscrise într-un exerciţiu imperios cursanţilor mai ales prin testele de evaluare aferente fiecărui capitol, fapt ce ne determină să propunem atât Grupului G6, cât şi Ministerului Sănătăţii să lărgim aria de implementare a acestui ghid în întregul sistem sanitar românesc”.
