Constipaţia cronică poate fi nu doar un indicator al sănătăţii intestinului, ci şi un potenţial semn de avertizare al declinului cognitiv, sugerează un studiu preliminar, care a găsit legătura dintre constipaţie şi demenţa Alzheimer.
Cercetătorii din SUA au descoperit că printre cei peste 110.000 de adulţi de vârstă mijlocie şi mai în vârstă, cei care sufereau de constipaţie cronică au prezentat, de asemenea, semnalmentele unui creier „mai în vârstă”.
În comparaţie cu omologii lor care nu aveau o problemă cu tranzitul intestinal, aceştia au avut rezultate mai proaste la testele de memorie şi gândire, echivalând cu trei ani în plus de îmbătrânire. Oamenii de ştiinţă au mai constatat că persoanele care sufereau de constipaţie cronică aveau cu 73% mai multe şanse să aibă cabilităţile cognitive diminuate.
Descoperirile, prezentate recent la o reuniune a Asociaţiei Alzheimer din Amsterdam, sunt considerate preliminare şi nu dovedesc că în sine constipaţia determină îmbătrânirea creierului sau deteriorarea acestuia mai repede, dar experţii au spus că descoperirile lor se adaugă unor dovezi care leagă sănătatea intestinului de sănătatea creierului.
O posibilitate vehiculată de oamenii de ştiinţă este că cele două: constipaţia şi cogniţia sunt legate prin microbiomul intestinal.
Mai multe cercetări în ultimii ani au urmărit legăturile dintre microbiomul intestinal şi diferite afecţiuni, inclusiv boli degenerative ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer. Întrebarea este dacă anumite profiluri de microbiom intestinal, o abundenţă de anumite bacterii „rele” sau o cantitate insuficientă de unele „bune”, ar putea contribui la apariţia acestor boli.
Un studiu recent, de exemplu, a descoperit că persoanele cu markeri timpurii ai bolii Alzheimer aveau microbiom intestinal care arăta diferit de cele ale altor persoane în vârstă.
În teorie, constipaţia ar putea fi un simptom al unui microbiom intestinal care este asociat cu o cogniţie mai slabă, dar asta rămâne de demonstrat.
„În acest moment, nu este clar dacă în sine constipaţia sau cauza de bază a constipaţiei – fie că este vorba de perturbări ale microbiomului intestinal, fie de o schimbare a dietei – conduce la această asociere”, a declarant Claire Sexton, director principal al programelor ştiinţifice şi al asociaţiei Alzheimer.
Dr. Dong Wang, cercetătorul principal al studiului, a precizat că „aceste rezultate subliniază importanţa clinicienilor de a discuta despre sănătatea intestinului, în special despre constipaţie, cu pacienţii lor mai în vârstă”. Wang, medic la Brigham and Women's Hospital şi Harvard Medical School, e de părere că oamenii pot preveni constipaţia şi îşi pot îmbunătăţi sănătatea intestinului mâncând multe alimente bogate în fibre, cum ar fi legume, fructe, cereale integrale şi fasole şi făcând exerciţii fizice regulate.
Alte cercetări au legat aceleaşi obiceiuri ale stilului de viaţă de un risc mai scăzut de declin cognitiv legat de vârstă şi demenţă.
Echipa lui Wang şi-a bazat concluziile pe date din trei studii mari care au urmărit de zeci de ani peste 100.000 de profesionişti medicali din SUA. În 2012-2013, participanţii au raportat despre obiceiurile lor, iar între 2014 şi 2017 şi-au autoevaluat funcţia cognitivă.
Ei au făcut teste obiective de memorie şi abilităţi de gândire între 2014 şi 2018. În medie, au descoperit cercetătorii, acele scoruri obiective au fost mai mici în rândul persoanelor care au raportat constipaţie cronică în comparaţie cu persoanele care nu aveau această problemă.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele cu constipaţie şi cogniţie mai proastă au avut tendinţa de a avea relativ puţine bacterii intestinale care produc butirat - un acid gras important care ajută la controlul inflamaţiei. Bacteriile intestinale produc butirat atunci când descompun fibrele.
,,Deşi descoperirile sunt interesante, este nevoie de mult mai multe cercetări”, a spus Sexton. Cercetătorii sunt departe de a demonstra că modificarea bacteriilor intestinale - prin dietă, probiotice sau alte mijloace - poate ajuta la menţinerea agilităţii creierului.
