O lege din 2019 a introdus contribuţia personală a pacienţilor pentru unele servicii medicale în regim de ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, oferite de furnizorii privaţi. Prevederile au fost prorogate de mai multe ori de guvern, ultima dată până în 2025. Miercuri, Executivul a aprobat o ordonanţă prin care amână din nou introducerea contribuţiei personale până în 2027, motivul invocat fiind sărăcia populaţiei.
Actul normativ aprobat de guvern prevede că termenul de introducere a contribuţiei personale, pe care o pot plăti asiguraţii care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi în ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, "se prorogă până la împlinirea termenului de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2027".
Autorii proiectului de act normativ au motivat, în nota de fundamentare, necesitatea măsurii prin faptul că "asiguratul nu poate suporta contribuţia personală".
"În condiţiile în care nu va avea asigurat accesul la furnizorii publici, acesta va accesa serviciile medicale cu întârziere faţă de momentul nevoii de astfel de servicii, ceea ce conduce în mod direct la agravarea stării de sănătate a asiguratului, respectiv prejudiciază cu efecte pe termen lung sănătatea populaţiei", se arată în document.
"Lipsa promovării acestui act normativ ar conduce la obligarea persoanelor asigurate la plata unei contribuţii personale. Astfel, o consecinţă directă va fi crearea de liste lungi de aşteptare la nivelul unităţilor sanitare publice, asiguraţii fiind nevoiţi să se adreseze furnizorilor privaţi pentru acordarea de servicii medicale, pentru care vor plăti contribuţie personală", menţionează nota de fundamentare.
Potrivit documentului, din cei 3.989 de furnizori care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice, 88% (3.516 furnizori) sunt privaţi.
De asemenea, din cei 1.061 de furnizori care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice, 76% (806) sunt privaţi.
"Persoanele cu venituri mici nu vor putea accesa serviciile de îngrijire a sănătăţii la momentul nevoii, cu toate că sunt asigurate, starea de sănătate va fi agravată, conducând ulterior la necesitatea internării în spital cu cheltuieli mult mai mari pentru tratament, recuperare şi îngrijiri de sănătate pe termen lung", argumentează autorii proiectului.
Mai mult, autorii actului normativ estimează că "nevoia de servicii de sănătate va genera costuri substanţiale chiar şi pentru asiguraţii cu venituri medii, grevând bugetul acestora şi a familiilor lor, ceea ce va creşte povara financiară, concomitent cu scăderea nivelului de trai".
Un alt argument este legat de faptul că legislaţia actuală nu face excepţii pentru categorii vulnerabile de asiguraţi, precum copiii, gravidele sau persoanele cu dizabilităţi, ceea ce ar putea conduce la scăderea indicatorilor de sănătate a populaţiei, inclusiv a speranţei de viaţă.
"Se propune prorogarea contribuţiei personală, care poate fi plătită de asiguraţi, pentru unele servicii medicale acordate în ambulatoriul clinic de specialitate şi ambulatoriul paraclinic de specialitate, în condiţiile în care aceştia optează ca aceste servicii să fie acordate de furnizori privaţi aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, deoarece conduce la afectarea calităţii vieţii asiguraţilor, a aparţinătorilor acestora, cu consecinţe inclusiv de natură socială, economică şi în multe cazuri asociindu-se chiar cu scurtarea vieţii pacienţilor", arată nota de fundamentare a actului normativ aprobat de guvern.
Potrivit documentului, România înregistrează cea mai mare rată a sărăciei dintre statele membre ale UE, peste 35% din populaţie fiind la risc de excluziune socială din cauza sărăciei, semnificativ peste media UE, de 22%.
