Pacienţii cu Covid-19 se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială persistentă, chiar dacă nu au avut niciodată probleme cu tensiunea arterială, este concluzia unei noi cercetări.
Tim Duong, vicepreşedintele departamentului de cercetare de la Colegiul de Medicină Albert Einstein şi de la Centrul Medical Montefiore din New York, a revizuit dosarele medicale a peste 45.000 de pacienţi cu COVID. Dintre aceştia, aproximativ 28.500 nu aveau antecedente de hipertensiune arterială.
Tim Duong, autorul principal al studiului, a subliniat că riscul crescut de HTA observat în rândul pacienţilor cu COVID nu se limitează la cei cu forme severe. La o medie de şase luni după infecţia iniţială, puţin peste o cincime dintre pacienţii care fuseseră spitalizaţi cu COVID au dezvoltat hipertensiune arterială, în ciuda faptului că nu existau probleme anterioare cu tensiunea arterială. Antecedentele de hipertensiune arterială tind să crească riscul de simptome mai grave în COVID-19 şi de spitalizare. Noul studiu s-a concentrat însă pe pacienţi fără complicaţii anterioare cardiace sau vasculare.
Toţi indivizii din studiu au fost infectaţi iniţial cu COVID-19 între martie 2020 şi august 2022. Toţi au beneficiat de un examen medical de urmărire la trei până la nouă luni după diagnosticul iniţial.
Din cei 5.562 de pacienţi spitalizaţi cu COVID, fără probleme anterioare de hipertensiune arterială, aproape 1.500 s-au întors pentru supraveghere medicală. Din acest grup, aproape 21% au dezvoltat hipertensiune arterială persistentă.
Din cei 23.000 de pacienţi cu COVID nespitalizaţi, fără probleme anterioare cu tensiunea arterială, puţin peste 5.500 au fost văzuţi la examenele medicale de control. Din acest grup, aproape 11% au dezvoltat hipertensiune arterială persistentă.
Cercetătorii au comparat apoi aceste date cu aproape 14.000 de pacienţi cu gripă. Niciunul nu a fost infectat cu COVID în timpul studiului şi aproximativ 11.500 nu aveau antecedente de hipertensiune arterială.
Din cei aproximativ 600 de pacienţi cu gripă care fuseseră spitalizaţi, aproape 150 s-au întors pentru un examen de urmărire. Dintre aceştia, aproximativ 16% au dezvoltat hipertensiune arterială persistentă.
Dintre cei aproximativ 11.000 de pacienţi cu gripă care nu fost spitalizaţi, 2.400 au avut un examen de urmărire. Puţin peste 4% dintre ei au dezvoltat hipertensiune arterială persistentă.
Tensiunea arterială crescută persistentă a fost mai frecventă în rândul adulţilor în vârstă, bărbaţilor, pacienţilor cu alte afecţiuni preexistente, inclusiv boală cronică de rinichi şi boala pulmonară obstructivă cronică, mai arată studiul.
„Incidenţa hipertensiunii arteriale persistente la pacienţii cu COVID-19 este neobişnuit de mare şi este mai mare decât cea la pacienţii cu gripă”, a spus Duong, potrivit siteului Medicinenet.com.
În ceea ce priveşte motivul pentru care COVID pare să crească tensiunea arterială în primul rând -- sau de ce riscul a fost atât de mai mare în rândul pacienţilor cu COVID decât a pacienţilor cu gripă -- Duong a spus simplu: „Nimeni nu ştie”.
În opinia sa, coronavirusul ar putea duce la o „disfuncţie” generală a sănătăţii inimii, alături de o „dereglare” specifică a tensiunii arteriale.
O serie de probleme legate de COVID ar putea explica creşterea tensiunii arteriale, a spus Duong, invocând suferinţa psihologică, scăderea nivelului de activitate, alimentaţia necorespunzătoare, leziuni renale, probleme respiratorii şi inflamaţie pe scară largă.
Indiferent de cauza care stă la bază, Duong e de părere că „aceste statistici sunt alarmante, având în vedere numărul mare de persoane afectate de COVID-19”.
Hipertensiunea arterială este factorul de risc nr. 1 pentru boli cardiovasculare şi deces prematur la nivel mondial.
Referitor la pacienţii hipertensivi, o infecţie cu SARS-CoV-2 va determina fluctuaţii ale tensiunii arteriale. Riscul cardiovascular poate rămâne şi după ce trece infecţia cu SARS-CoV-2, a avertizat dr. Ana Maria Balahura, într-un interviu video pentru 360medical.ro.
,,Cred că cel mai important lucru pentru pacientul hipertensiv este să conştientizeze faptul că o infecţie virală, o infecţie cu SARS-CoV-2 va determina o modificare în statusul lui de bază. Va determina fluctuaţii ale tensiunii arteriale, cu hiper sau hipotensiune arterială. Şi atunci momentul infecţiei cu SARS-CoV-2 înseamnă o monitorizare mai atentă a tensiunii arteriale”, a subliniat medicul cardiolog.
