Reprezentanţii medicilor de familie au transmis luni un semnal de alarmă legat de viitorul medicinei de familie în România, pe fondul subfinanţării cronice a sectorului. Astfel, circa 4.000 de medici de familie din ţara noastră profesează în alte ţări, iar tinerii medici nu sunt interesaţi să aleagă această profesie. De altfel, la ultimul concurs de rezidenţiat, 15% din locurile disponibile la specialitatea medicină de familie au rămas neocupate.
La concursul de rezidenţiat din noiembrie 2022, din 321 de locuri şi posturi la specialitatea medicină de familie, circa 15% au rămas neocupate.
Ministerul Sănătăţii a anunţat recent că va organiza o sesiune extraordinară a concursului de rezidenţiat în 14 mai 2023, pentru locurile şi posturile rămase neocupate în urma examenului organizat în noiembrie 2022.
În urma concursului de rezidenţiat din noiembrie, la domeniul medicină au rămas neocupate 628 de locuri şi posturi din cele 4.734 scoase la concurs.
În cazul medicinei de familie, situaţia este agravată de lipsa de atractivitate a domeniului pentru tinerii medici, dar şi de mai multe neajunsuri structurale.
"Foarte important este că rolul medicului de familie în cadrul sistemului de sănătate nu este în totalitate elucidat şi de aici pot să apară multe disfuncţionalităţi. Finanţarea este insuficientă, şi acest lucru este valabil pentru întregul sistem de sănătate, dar pentru medicina de familie în mod special", a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedinte Colegiului Medicilor din municipiul Bucureşti (CMMB).
O altă problemă este legată de curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de familie, care trebuie adaptat.
Din aceste motive, medicina de familie se confruntă cu o criză agravată, pe de o parte, de emigrarea multor medici de familie în alte ţări europene, şi de numărul mic de medici tineri interesaţi să devină medici de familie.
"Nu prea se implică autoritatea locală. Motivul pentru care majoritatea colegilor noştri care au plecat, aproximativ 4.000 până acum, din România în alte ţări, a fost tocmai implicarea autorităţilor locale. Le-au pus la dispoziţie un sediu pentru a desfăşura o activitate normală pentru medicina primară şi modalităţi de finanţare atractive pentru medic şi pentru familia lui", a afirmat dr. Sandra Alexiu, medic de familie, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov.
În România, mulţi medici de familie se confruntă cu probleme majore legate de spaţiile în care profesează, iar finanţarea scăzută a medicinei primare limitează posibilitatea investiţiei în cabinete.
În acest fel, numărul de medici de familie scade de la an la an. Datele oficiale arată că numărul de cabinete medicale de familie a scăzut constant în ultimii ani, de la 11.397 în 2015 până la 11.055 în 2017, 10.944 în 2018, 10.866 în 2019, 10.652 în 2020 şi 10.470 în 2021.
Cea mai bună situaţie există în Bucureşti, unde există circa 2.000 de medici de familie, din care jumătate în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB).
"Ne este teamă că nu o să mai aibă cine să ne îngrijească în curând nici pe noi, nici pe dumneavoastră şi cred că ar trebui să lucrăm împreună să facem mai atractivă specialitatea noastră", a avertizat dr. Alexiu.
Speranţele medicilor de familie se leagă de Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care sunt alocate fonduri pentru mai multe proiecte dedicate medicilor de familie.
"Sunt şi bani de investiţii, pentru dotarea şi renovarea cabinetelor, iar până în 2026 sunt alocate fonduri (...) pentru refacerea totală a sistemului informatic unic integrat, cu toate componentele sale şi, poate, cu dosarul electronic de sănătate, care ar uşura foarte mult debirocratizarea", a spus dr. Raluca Zoiţanu, medic de familie, vicepreşedinte Patronatul Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov.
Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă organizată de Colegiul Medicilor din municipiul Bucureşti.
