Sistemul nervos periferic este alcătuit dintr-o vastă reţea de nervi cranieni şi spinali, care se ramifică din creier şi măduva spinării către toate părţile corpului. Aceşti nervi sunt esenţiali pentru transmiterea semnalelor între creier şi muşchi, piele şi organe interne. Nervii cranieni şi spinali se descompun în ramificaţii tot mai mici şi mai subţiri, ajungând până la suprafaţa pielii, inclusiv la nivelul degetelor. Afecţiunile sistemului nervos periferic apar atunci când unul sau mai mulţi nervi sunt lezaţi, provocând o varietate de tulburări, în funcţie de tipul nervilor implicaţi - senzoriali, motori sau autonomi.
Diverse afecţiuni pot afecta şi deteriora nervii periferici, perturbând funcţionarea normală a acestui sistem. Cauzele frecvente includ diabet zaharat, infecţiile, bolile autoimune, leziunile, precum şi expunerea la substanţe toxice şi la anumite medicamente. Simptomele pot varia de la durere, slăbiciune musculară şi amorţeală, până la furnicături şi disfuncţii autonome.
La SANADOR, pacienţii cu afecţiuni ale sistemului nervos periferic beneficiază de consultaţii detaliate asigurate de medici neurologi cu o vastă experienţă, de investigaţii imagistice avansate şi de analize de sânge efectuate într-un laborator modern, dotat la cele mai înalte standarde.
De asemenea, pacienţii au acces la tratamente moderne, conservatoare sau la intervenţii chirurgicale, în funcţie de indicaţia stabilită pentru fiecare în parte. În Departamentul de Medicină fizică şi de reabilitare de la Spitalul Clinic SANADOR, terapeuţi specializaţi elaborează programe individualizate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi recuperarea capacităţilor motrice.
Care sunt cele mai frecvente boli neurologice periferice?
Diabetul zaharat tip 2 şi sindromul metabolic sunt printre cele mai frecvente cauze care afectează sistemul nervos periferic, glicemiile ridicate pe termen lung ducând la deteriorarea nervilor periferici, în special la picioare, fenomen cunoscut sub numele de neuropatie diabetică. De asemenea, infecţiile cum ar fi boala Lyme, zona zoster, hepatita B şi C, infecţia cu Epstein-Barr şi HIV/SIDA pot afecta sistemul nervos periferic.
Sindromul de tunel carpian, cauzat de comprimarea nervului median la nivelul încheieturii mâinii, se manifestă prin slăbiciune, amorţeli şi furnicături ale mâinii. Afecţiunile autoimune, precum scleroza multiplă, lupus eritematos sistemic, artrita reumatoidă, sindrom Sjögren, sindrom Guillain-Barré şi polineuropatia demielinizantă inflamatorie cronică, afectează sistemul nervos periferic prin atacarea tecii de mielină sau a nervilor înşişi.
Scleroza laterală amiotrofică se caracterizează prin degenerarea progresivă a sistemului nervos. Alături de acestea, bolile genetice, cum ar fi boala Marie-Charcot-Tooth, debutează în copilărie sau până la vârsta de 30 de ani şi se manifestă prin slăbiciune musculară progresivă, diformităţi ale picioarelor, pierderea senzaţiilor şi dificultăţi la mers.
Tumorile, fie ele maligne sau benigne, pot interfera cu funcţia nervilor periferici în funcţie de localizarea lor, iar bolile vasculare, cum ar fi malformaţiile arterio-venoase şi anevrismele periferice, pot comprima nervii periferici. Accidentul vascular cerebral (AVC) afectează sever atât sistemul nervos central, cât şi pe cel periferic, prin întreruperea fluxului sangvin la nivelul creierului. Alte boli care pot afecta sistemul nervos periferic includ afecţiunile renale, tiroidiene, hepatice şi ale măduvei osoase.
Simptomatologia bolilor neurologice periferice poate include durere, slăbiciune musculară, amorţeală, furnicături şi probleme cu funcţiile autonome ale organismului. Simptomele depind de nervii care sunt afectaţi, de ce anume cauzează deteriorarea şi de severitatea leziunii. Acestea pot varia de la uşoare la severe şi se pot dezvolta rapid, în câteva zile, sau lent, pe parcursul lunilor şi anilor. Tratamentul depinde de cauza specifică a tulburării şi poate include medicamente, terapie fizică, dispozitive de susţinere şi uneori intervenţii chirurgicale.
Cum este stabilit diagnosticul afecţiunilor neurologice periferice?
Diagnosticul este stabilit printr-o evaluare complexă. Medicul analizează istoricul medical personal şi familial, simptomatologia, stilul de viaţă şi semnele clinice. Examenul clinic neurologic include testarea reflexelor tendinoase, examinarea mersului, a echilibrului, coordonării, forţei musculare şi abilitatea de a percepe senzaţiile cutanate.
De asemenea, neurologul poate recomanda investigaţii suplimentare. Analizele de laborator, mai ales cele pentru detectare carenţelor de vitamine sau a bolilor autoimune, dar şi testele genetice, sunt utile, în funcţie de afecţiunile suspectate.
Investigaţiile imagistice, precum tomografie computerizată (CT) şi rezonanţă magnetică (RMN), pot furniza informaţii detaliate despre structura nervilor şi a ţesuturilor înconjurătoare. Electromiografia (EMG) implică inserarea unui ac în piele pentru a măsura activitatea electrică la nivelul muşchilor.
În plus, medicul poate recomanda şi testarea vitezei de conducere nervoasă (VCN) şi testele potenţiale evocate somato-senzoriale (PESS), care măsoară răspunsurile electrice ale sistemului nervos la stimuli senzoriali, ajutând la identificarea tipului şi locaţiei leziunii nervoase. Biopsiile cutanate sau de nerv pot oferi informaţii suplimentare, esenţiale pentru stabilirea unui diagnostic precis. Aceste teste specializate, împreună cu evaluarea neurologică a medicului, ajută la stabilirea diagnosticului precis şi la ghidarea tratamentului adecvat pentru bolile neurologice periferice.
La SANADOR, investigaţiile imagistice sunt realizate cu echipamente performante RMN 3 Tesla - Siemens Magnetom Vida cu tehnologie BioMatrix şi Siemens Magnetom Skyra 3T, care asigură rapid imagini foarte clare. Analizele de sânge sunt prelucrate în laboratoare care funcţionează după cele mai înalte standarde de exigenţă, iar testele genetice avansate sunt efectuate în Laboratorul de Genetică Medicală SANADOR.
Cum sunt tratate modern bolile neurologice periferice?
Tratamentul bolilor neurologice periferice variază în funcţie de cauza specifică şi de severitatea simptomelor, având ca principal obiectiv gestionarea afecţiunii de bază şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului. Dacă afecţiunea de bază poate fi tratată, precum controlul diabetului prin medicaţie şi optimizarea stilului de viaţă, administrarea de corticosteroizi pentru afecţiunile autoimune sau tratarea adecvată a infecţiilor, nervii pot să se vindece în timp.
Pentru ameliorarea simptomelor neuropatiilor, se utilizează diverse abordări terapeutice. Medicamentele antialgice şi tratamentele topice sunt măsuri iniţiale. Fizioterapia şi kinetoterapia joacă un rol crucial, ameliorând durerile prin utilizarea agenţilor fizici, precum curentul electric. Proceduri avansate, cum ar fi stimularea electrică a măduvei spinării, terapia Scambler şi TENS (stimularea electrică transcutanată nervoasă), sunt recomandate pentru gestionarea neuropatiilor. Un program de exerciţii fizice, coordonat de un kinetoterapeut, contribuie la îmbunătăţirea forţei musculare, echilibrului şi coordonării mişcărilor.
În anumite cazuri, pacienţii pot beneficia de utilizarea ortezelor, a bastoanelor sau cârjelor, pentru a facilita mobilitatea şi a preveni complicaţiile. De asemenea, intervenţiile de neurochirurgie pot fi necesare pentru corectarea problemelor structurale sau decomprimarea nervilor afectaţi.
Prevenirea complicaţiilor este esenţială în tratamentul bolilor neurologice periferice. Pacienţii trebuie să monitorizeze rănile minore, deoarece acestea pot deveni grave din cauza senzaţiilor diminuate. Este recomandată evitarea poziţiilor şi a mişcărilor repetitive, care pot comprima nervii. În cazul neuropatiei diabetice, tratamentul include menţinerea unui control glicemic adecvat, o dietă sănătoasă şi exerciţii fizice regulate. Evitarea consumului excesiv de alcool şi renunţarea la fumat contribuie, de asemenea, la prevenirea şi gestionarea bolilor neurologice periferice.
La SANADOR, medicii neurologi extrem de bine pregătiţi utilizează proceduri de tratament avansate, inclusiv stimularea electrică transcutanată a nervilor (TENS). Intervenţiile chirurgicale, atunci când sunt necesare, sunt efectuate la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator dotat cu echipamente de ultimă generaţie. Pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale beneficiază de îngrijire în Secţia ATI de categoria I, pentru recuperare optimă.
