În afecţiunile vasculare periferice, precum arteriopatia obliterantă, varicele, tromboza venoasă profundă, sindromul Raynaud sau trombangeita obliterantă, circulaţia sângelui către extremităţi este afectată, din cauza unor stenoze sau ocluzii ale vaselor periferice - artere, vene ori vase limfatice.
Afecţiunile arterelor pot determina simptome şi semne precum durere, amorţeală, slăbiciune sau modificări ale pielii, iar bolile venelor pot provoca senzaţie de greutate sau durere în picioare. În lipsa tratamentului adecvat, unele afecţiuni vasculare periferice pot să progreseze către ischemia critică a membrelor, o etapă severă a acesteia, care poate duce la pierderea membrului afectat. Din fericire, dacă sunt diagnosticate în stadiile incipiente, bolile vasculare periferice pot fi tratate cu succes, înainte să apară complicaţii.
La SANADOR, diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor vasculare periferice sunt realizate printr-o abordare integrată, multidisciplinară, care implică o colaborare strângă între cardiologi, cardiologi intervenţionişti şi chirurgi vasculari. Astfel, poate fi stabilit cel mai bun protocol de tratament pentru fiecare pacient în parte.
Tratamentul afecţiunilor vasculare periferice severe poate fi intervenţional sau chirurgical, iar pentru persoanele cu varice pot fi realizate intervenţii minim invazive, precum scleroterapia şi procedurile cu laser.
Care sunt principalele afecţiuni vasculare periferice?
Bolile vasculare periferice afectează vasele de sânge din braţe, picioare şi abdomen şi pot fi împărţite în afecţiuni arteriale, venoase sau de alte tipuri. Boala arterială periferică (BAP), numită şi arteriopatia obliterantă, şi anevrismele arteriale fac parte din categoria afecţiunilor arteriale. În arteriopatia obliterantă arterele se îngustează, din cauza depunerii de colesterol şi de calciu pe peretele arterial, în timp ce anevrismele sunt dilatări anormale ale arterelor.
Afecţiunile venoase includ tromboza venoasă profundă, în care se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, şi varicele, o consecinţă a insuficienţei venoase cronice. În boala varicoasă, venele dilatate şi contorsionate care apar de obicei în picioare pot cauza disconfort şi modificări ale pielii.
Printre alte afecţiuni vasculare periferice, mai rare, se numără boala Buerger (trombangeita obliterantă), o formă particulară de afectare arterială non-aterosclerotică, care se manifestă în arterele mici şi medii, în special la tinerii fumători. O altă afecţiune mai rară este sindromul Raynaud, caracterizat prin reducerea bruscă a calibrului vaselor mici din extremităţi (vasospasm periferic), în urma expunerii la frig sau în urma stresului.
Limfedemul este o altă boală vasculară periferică, în care limfa stagnează şi se acumulează în ţesuturile moi, din cauza unui flux scăzut prin ductele limfatice şi poate fi tratat prin drenaj limfatic. Prin urmare, recunoaşterea şi înţelegerea diversităţii acestor boli sunt esenţiale pentru diagnostic prompt, tratament adecvat şi prevenirea complicaţiilor asociate.
Diagnosticul afecţiunilor vasculare periferice
Pentru diagnosticarea bolilor vasculare periferice, medicii folosesc diverse metode care implică o îmbinare a rezultatelor obţinute prin evaluare clinică, studii de imagistică şi teste specifice, adaptate fiecărei tulburări vasculare în parte. Pentru a identifica boala arterială periferică, specialiştii evaluează durerea de la nivelul picioarelor, modificările pielii şi pulsul redus al membrelor afectate. De asemenea, pot recomanda un test non-invaziv, care compară tensiunea arterială din picior cu cea din braţ, pentru a evalua blocajele arteriale (indicele gleznă-braţ) şi investigaţii imagistice avansate, precum ecografia Doppler, agio-CT, angio-RM şi arteriografia de membre inferioare, pentru a vizualiza fluxul sanguin şi eventualele blocaje.
În cazul bolii varicoase, medicii inspectează venele afectate şi pot folosi ecografia Doppler pentru a măsura fluxul sanguin sau venografia, o procedură radiologică în care, prin injectarea unei substanţe de contrast, se poate vizualiza fluxul sanguin.
Pentru tromboza venoasă profundă, principalul instrument diagnostic este ecografia Doppler, care detectează cheagurile de sânge din venele profunde, însă medicul mai poate cere efectuarea testului D-dimeri sau a venografiei.
Pentru bolile vasculare periferice mai rare, medicii folosesc diverse metode de diagnosticare. Pentru depistarea bolii Buerger, specialistul va evalua clinic durerea şi modificările pielii la mâini şi picioare, putând recomanda analize de sânge specifice, o ecografie Doppler, un examen CT, dar şi o angiografie. Pentru sindromul Raynaud, în cadrul anamnezei, pacientul va fi întrebat despre toleranţa la frig şi modificările de culoare apărute la degetele membrelor. În plus, medicul poate indica un test de stimulare la frig, dar şi o capilaroscopie, prin care se examinează patul capilar al unghiilor la un microscop special (videocapilaroscop), pentru a evalua modelele de flux sanguin.
La SANADOR, diagnosticul bolilor vasculare periferice este realizat printr-o abordare integrată, care include evaluare clinică detaliată şi utilizarea echipamentelor imagistice avansate. De asemenea, în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR sunt realizate arteriografii periferice performante, în deplină siguranţă, cu ajutorul a două angiografe de ultimă generaţie Philips Azurion 7, pentru diagnostic avansat.
Cum sunt tratate bolile vasculare periferice?
Tratamentul bolilor vasculare periferice vizează ameliorarea simptomelor, îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi prevenirea complicaţiilor. Acesta poate include modificări ale stilului de viaţă, tratament medicamentos, proceduri şi terapii de susţinere. Astfel, renunţarea la fumat şi adoptarea unei diete sănătoase, bogată în fructe şi legume şi săracă în grăsimi saturate, sunt primii paşi importanţi, iar activitatea fizică regulată poate întări inima şi controla tensiunea arterială.
Tratamentul medicamentos poate include antiagregante, antiplachetare şi statine, pentru a reduce riscul formării unor cheaguri de sânge şi acumularea de plăci de aterom în artere. Procedurile de cardiologie intervenţională, precum angioplastia periferică sau aterectomia cu Jetstream, pot rezolva blocajele arteriale şi restabili fluxul sanguin normal. Uneori, poate fi necesară o intervenţie de chirurgie vasculară – bypass arterial, pentru a redirecţiona fluxul sanguin în jurul arterelor blocate.
Pentru tromboza venoasă profundă, tratamentul poate include administrarea de anticoagulante sau, în cazuri severe, îndepărtarea chirurgicală a trombului, prin trombectomie. Tratamentul endovascular poate fi realizat prin tromboaspiraţie cu sistemul AngioJet sau prin venoplastie cu balon, pentru a restabili circulaţia normală în venele afectate.
Şosetele de compresie pot ajuta la gestionarea simptomelor venelor varicoase şi insuficienţei venoase. Tratamentul varicelor poate include intervenţii vasculare clasice sau minim invazive, precum scleroterapia sau ligaturarea varicelor. De asemenea, managementul adecvat al rănilor, precum ulcerele trofice, este esenţial pentru persoanele cu boli vasculare. Monitorizarea regulată este importantă pentru evaluarea eficacităţii tratamentului şi ajustarea lui la nevoie.
La Spitalul Clinic SANADOR, tratamentul bolilor vasculare periferice este personalizat în funcţie de tipul şi de severitatea afecţiunii şi poate implica proceduri chirurgicale sau intervenţionale moderne, efectuate într-un mediu steril şi sigur. În Laboratorul de Cateterism, singurul din ţară dotat cu două angiografe Philips Azurion 7, toate procedurile de cardiologie intervenţională se desfăşoară în atmosfera sterilă asigurată de sistemul modern de ventilaţie cu presiune pozitivă.
Intervenţiile de chirurgie vasculară, atunci când sunt indicate, sunt realizate într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din ţară, care dispune de echipamente de ultimă generaţie. Pacienţii primesc asistenţă medicală avansată pe Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă acreditată ca secţie ATI de categoria I – nivel maxim de competenţă.
