În fiecare an se produc aproximativ 17 milioane de accidente vasculare cerebrale (AVC) la nivel global. Dintre acestea 60% sunt la persoanele cu vârsta sub 70 de ani. Una dintre dificultăţile cu care se confruntă pacienţii post AVC este de înghiţire a alimentelor, numită disfagie care este foarte important să fie evaluată în primele 48 de ore de la debut.
Disfagia post AVC este asociată cu un risc de 4 ori mai mare de pneumonie şi un risc de mortalitate cu 4 ori mai mare la pacienţii cu accident vascular cerebral acut, după cum avertizează Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
Disfagia reprezintă şi o cauză importantă de deshidratare şi malnutriţie a acestor pacienţi, iar evaluarea tulburărilor de deglutiţie, la patul pacientului, în primele 48 de ore de la debut, creşte semnificativ şansa unui prognostic favorabil. Tata de diagnostic a disfagiei este mult crescută până la 51-55 % atunci când evaluarea este efectutată de personal specializat în probleme de înghiţire (51-55%), iar când disfagia este identificată prin teste instrumentale, în principal videofluoroscopie, rata de diagnostic este cea mai mare (64-78%).
Prevalenţa disfagiei post-AVC variază între 39% şi 80% la pacienţi. În plus, medicina bazată pe dovezi ne arată că anumite comorbidităţi, printre care se numără şi diabetul zaharat, joacă un rol important în dezvoltarea disfagiei post AVC. Totodată, caracteristicile bolii, inclusiv tipul accidentului vascular cerebral, localizarea şi severitatea sa, precum şi accidentele vasculare cerebrale anterioare, ar putea fi asociate cu apariţia disfagiei post AVC.
În acest context al instruirii personalului medical în evaluarea, diagnosticarea şi intervenţia rapidă în cazul pacienţilor care au suferit un AVC în urma căruia se instalează disfagia, se derulează o seria de cursuri de pregătire medicală dedicată acestei afecţiuni.
În perioada 22-23 iunie la Tashkent a avut loc un prim curs inovativ dedicat disfagiei post AVC, proiect integrat în Planul de Acţiune pentru Accidentele Vasculare Cerebrale în Europa (SAP-E) la care a aderat şi România la finele lunii mai, plan strategic dezvoltat de European Stroke Organization şi Stroke Alliance for Europe care trebuie implementat până în anul 2030. Cursul dedicat personalului medical a fost organizat de către Federaţia Europeană a Societăţilor de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies -EFNR) şi Organizaţia Europeană a AVC, (European Stroke Organization - ESO). Un al doilea curs similar va avea loc la Lyon, în cadrul Congresului European de Neuroreabilitare 30 august-2 septembrie 2023).
În fiecare an, milioane de oameni , din întreaga lume, suferă un accident vascular cerebral şi, din nefericire, peste jumătate dintre aceştia pierd lupta cu această afecţiune gravă. Cei care rămân în viaţă, majoritatea au sechele şi diverse grade de dizabilitate permanentă.
În Uzbekistan au avut loc două mari evenimente internaţionale dedicate prevenţiei, diagnosticării, dar mai ales tratării şi reabilitării pacienţilor care au suferit un Accident Vascular Cerebral, ocazie cu care EFNR şi ESO au semnat un Memorandum privind extinderea colaborării multianuale ce vizează prioritizarea schimbului de expertiză şi consolidarea informaţiilor între cercetătorii ştiinţifici şi medicii neurologi din întreaga lume prin integrarea şi dezvoltarea unor evenimente educaţionale medicale specifice, precum şi a unor noi ghiduri medicale şi de cercetare aprofundată în domeniul neuroreabilitării.
Un astfel de nou ghid, ce se adreseaza neuroreabilitării după AVC, reprezintă unul dintre principalele obiective ale EFNR si ESO care se va dezvolta în parteneriat cu Academia Europeană de Neurologie, cele trei mari societăţi academice urmând să se reunească la Budapesta în contextul celui de-al 9-lea Congres al Academiei Europene de Neurologie, eveniment care se va desfăşura în perioada 1-4 Iulie 2023.
,,Ne dorim ca toate aceste reuniuni să ducă la o integrare uniformă a tuturor programelor strategice prin care să reuşim atât identificarea provocărilor şi oportunităţilor regionale, implementarea globală a soluţiilor inovative în managementul pacientului, cât şi amplificarea schimbului de expertiză între toţi actorii implicaţi în vastul domeniu al neuroreabilitării”, a declarat preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN), Prof. Univ. Dr. Dafin Mureşanu.
Acesta a precizat că „manifestarea ştiinţifică a SSNN a reunit reputaţi experţi în neuroreabilitare într-o paradigmă multidisciplinară cu unicul scop de a elabora un plan de acţiune comun şi de a extinde reţeaua şi raza educaţională a WFNR/EFNR prin implementarea unui pachet complet de programe de referinţă în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a modulelor ce vizează neuroreabilitarea, de la cercetarea fundamentală şi până la implementarea soluţiilor inovative în practica clinică”
Manifestarea ştiinţifică a SSNN a fost organizată sub patronajul Federaţiei Europeane a Societăţilor de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies - EFNR) şi a Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Neuroreabilitare (The World Federation for NeuroRehabilitation - WFNR).
Cele două mari evenimente ştiinţifice internaţionale au reunit peste 300 de participanţi din 17 ţări, delegaţia României fiind astfel angrenată într-un nou schimb de expertiză cu neurologi din Germania, Israel, Italia, India, Emiratele Arabe Unite, USA, Austria, Armenia, Georgia, Kirghizstan, Kazakhstan, Azerbaijan, Uzbekistan, Vietnam, Rusia şi Belarus.
