Cel mai recent studiu clinic, realizat de către grupul internaţional Euromelanoma, relevă faptul că 8% din popuaţie suferă de o afecţiune cutanată cu potenţial precanceros. Societatea Română de Dermatologie continuă seria campaniilor de prevenţie Euromelanoma, alăturându-se şi anul acesta proiectului Universităţii de Medicină şi Farmacie ..Carol Davila” din Bucureşti - „Asumă-ţi să fii sănătos!” –Litoral 2022 şi, în parteneriat cu Societatea Română de Endocrinologie, oferă consultaţii medicale dermatologice gratuite tuturor turiştilor aflaţi pe litoralul românesc în perioada 15-20 august. ,,Cea mai frecventă formă de cancer din lume este cancerul de piele, care este subdiagnosticat în România”, a declarat dr. Alin Nicolescu, Secretar General al Societăţii Române de Dermatologie (S.R.D.).
De-a lungul celor 8 ani de la debutul campaniei Euromelanoma, peste 15.000 de români au beneficiat de consultaţii dematologice gratuite, iar alte câteva zeci de mii de persoane au fost informate în detaliu asupra riscurilor la care îşi pot expune pielea, dar şi cum se poate preveni apariţia unei afecţiuni cutanate.
Această amplă analiză ştiinţifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populaţiei, iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane a rezultat o prevalenţă de 8,2% a keratozei actinice (o afecţiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular).
Având ca scop principal determinarea prevalenţei keratozei actinice în rândul populaţiei europene, studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a arătat că între 4,4% şi 13,5% (prevalenţa totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de ţări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vărsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate.
De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinaţie de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră.
De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi şi independenţi pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescenţă, lipsa aplicării de protecţie solară, petrecerea mai mult de un an într-o ţară mai însorită, vacanţe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezenţa leziunilor de daună solară şi a leziunilor cutanate suspecte.
Nevii displazici sunt aluniţe care au o forma mai mare şi neregulată decât o aluniţă obisnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis şi margini mai deschise, neuniforme.
Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de aluniţe şi risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniţă atipică.
Aluniţele atipice NU sunt melanom.
Aluniţele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deşi nu toate aluniţele atipice sunt aluniţe precanceroase, pot deveni aluniţe canceroase sau melanom.
În cadrul campaniei ,,Asumă-ţi să fii sănătos! –Litoral 2022”, dermatologii se aşteaptă să ofere în jur de 2000 de consultaţii medicale turiştilor.
,,Ne adresăm turiştilor, nu neapărat pacienţilor. Soarele trebuie să ne dea de gândit, fiindcă umbrela nu ne protejează 100 la sută de razele solare, cămaşa cu mânecă lungă la fel”, a explicat medicul dermatolog Alin Nicolescu.
Acesta a enumerat principalii factori consideraţi de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat:
- Utilizarea de solare;
- Expunere frecventă intenţionat la soare;
- Expunere în timpul activităţilor profesionale la soare;
- Expunere recreaţională la soare (de exemplu sport sau grădinărit);
- Istoric familial de melanom.
În opinia medicilor, screeningul dermatologic este un beneficiu pentru turişti, în condiţiile în care la prima ediţie a campaniei ,,Asumă-ţi să fii sănătos! –Litoral 2021” anumiţi turişti consultaţi pe litoral au necesitat ulterior investigaţii mai ample în clinici de specialitate, dar extrem de utile în prevenirea unor afecţiuni ce ar fi putut deveni grave.
În privinţa leziunilor, dr. Alin Nicolescu a subliniat că leziunile mici şi discrete sunt cele mai periculoase, motiv pentru care recomandă screeningul la început şi final de sezon estival.
O treime din cancerele diagnosticate în lume sunt cancere cutanate
Cancerul de piele este o problemă importantă de sănătate publică, fiind cel mai frecvent cancer în populaţia albă. Incidenţa lui a crescut de 3-4 ori în ultimele decade şi se află în continuă creştere, în contextul creşterii duratei de viaţă, îmbătrânirii populaţiei şi continuării comportamentelor de expunere la soare. Conform datelor OMS 1/3 din cancerele diagnosticate în întreaga lume sunt cancere cutanate.
Principalele forme de cancer de piele sunt Melanomul şi Non-melanoma skin cancer (NMSC, epitelioame cutanate). Melanomul (MM) reprezintă sub 5% din cazurile de cancer cutanat şi este responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele. Carcinomul bazocelular CBC este cea mai frecventă formă de cancer cutanat (75%), urmată de Carcinomul spinocelular CSC (20%).
Cancerele de piele reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate, fiind asociate cu morbiditate, mortalitate şi costuri medicale ridicate în cazurile avansate. Depistarea precoce este principala modalitate de reducere a morbidităţii, mortalităţii şi costurilor economice şi sociale ale cancerelor cutanate.
Medicii dermatologi estimează că impactul pandemiei COVID-19 a fost unul distructiv şi în sfera dermatologiei, aproximativ o cincime (21%) din melanoame nu au fost diagnosticate şi o treime (33,6%) dintre programările pentru examinarea cutanată au fost ratate din cauza pandemiei.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii peste 60.000 de melanoame nu au fost diagnosticate la nivel mondial, din care 232 de cazuri în România.
