Evenimentul Profit Health.forum “Crizele sanitare şi rezilienţa sistemului medical românesc”, Ediţia a XIV-a, va fi organizat în data de 15 octombrie 2024, la Bucureşti, şi va aduce în atenţie modul în care se pregăteşte România pentru a face faţă unei noi crize sanitare.
La eveniment vor participa reprezentanţi ai autorităţilor, unităţilor medicale, industriei farmaceutice şi pacienţilor. Printe invitaţii care au confirmat prezenţa la eveniment se numără Prof. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătăţii, Prof. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială, Prof. Dr. Carmen Orban, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Şef Clinică ATI, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Preşedinte, Comisia pentru sănătate, Senatul României, Alexandru Rogobete, Secretar de Stat, Ministerul Sănătăţii, Valentin-Florin Ciocan, Preşedinte, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), Luca Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, Manager, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş, Cătălin Radu, Director General, Bristol-Myers Squibb Romania, Prof. Dr. Dorel Săndesc, Manager, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, Prorector UMF Timişoara, Preşedinte, Comisia ATI a MS, Prim-Vicepreşedinte Societatea Română de ATI, Cosmina Bengescu, PHD Senior Compounding Pharmacist, CEO Crisia Farm, şi Radu Gănescu, Preşedinte, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Evenimentul face un apel la raţiune si acţiune pentru prevenirea următoarelor crize de genul Covid-19 la nivel internaţional, pentru prevenirea crizelor legate de lipsa resursei umane, de alocarea insuficientă a fondurilor şi a investiţiilor în sănătate.
PRINCIPALELE TEME ABORDATE
- Pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi cel mai important factor care a tulburat sistemele de sănătate din ultimele decenii.
- Aceasta a evidenţiat vulnerabilităţile şi provocările din cadrul strategiilor de pregătire pentru situaţii de urgenţă ale ţărilor şi capacitatea acestora de a furniza servicii de asistenţă medicală populaţiilor lor.
- Ca răspuns la efectele puternice ale pandemiei – precum şi la alte crize recente, cum ar fi presiunile legate de costul vieţii şi impactul conflictelor, ţările pun în aplicare politici pentru a atenua impactul continuu asupra furnizării de servicii, pentru a investi în redresarea şi rezilienţa sistemului de sănătate, pentru a îmbunătăţi domeniile critice ale sectorului sănătăţii şi pentru a spori gradul lor de pregătire pentru şocurile viitoare, arată un raport OCDE.
- Mai mult de unul din zece români nu beneficiază de asigurare socială de sănătate.
- Deşi sistemul de asigurări sociale de sănătate este obligatoriu, aproximativ 12 % din populaţie a rămas neasigurată în 2020, în special în zonele rurale.
- Nevoile nesatisfăcute raportate în România sunt de peste două ori mai mari decât media UE, potrivit anchetei anuale EU-SILC în 2022, plăţile directe fiind peste media UE.
- Aproape două treimi din cheltuielile directe din 2021 au fost efectuate pentru achiziţionarea de medicamente. Deşi multe medicamente sunt acoperite integral de sistemul de asigurări sociale de sănătate conform unei liste pozitive de medicamente incluse în pachet, restul sunt acoperite doar parţial. Pentru acestea, pacienţii efectuează coplăţi reprezentând 10% din preţul de cost pentru medicamentele generice, 50% pentru medicamentele generice scumpe şi medicamentele de marcă şi 80% pentru medicamentele cu un scor scăzut al tehnologiei medicale. În 2023, guvernul a majorat pragul de venit la care pensionarii efectuează coplăţi mai mici pentru medicamente, însemnând că pensionarii plătesc doar 10% din preţul de cost al medicamentelor generice şi de marcă scumpe, în timp ce bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, acoperă încă 40%.
- Cheltuielile directe din România sunt legate în mod predominant de medicamente.
- Aceasta a evidenţiat vulnerabilităţile şi provocările din cadrul strategiilor de pregătire pentru situaţii de urgenţă ale ţărilor şi capacitatea acestora de a furniza servicii de asistenţă medicală populaţiilor lor. Ca răspuns la efectele puternice ale pandemiei – precum şi la alte crize recente, cum ar fi presiunile legate de costul vieţii şi impactul conflictelor, precum războiul din Ucrainei – ţările pun în aplicare politici pentru a atenua impactul continuu asupra furnizării de servicii, pentru a investi în redresarea şi rezilienţa sistemului de sănătate, pentru a îmbunătăţi domeniile critice ale sectorului sănătăţii şi pentru a spori gradul lor de pregătire pentru şocurile viitoare.
- Planul de redresare şi rezilienţă acordă prioritate investiţiilor în serviciile medicale spitaliceşti.
- Capacitatea limitată a secţiilor de terapie intensivă şi deficitul de forţă de muncă în domeniul sănătăţii au reprezentat blocaje în furnizarea de servicii în timpul pandemiei.
- Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021. Sistemul de asigurări sociale de sănătate care finanţează asistenţa medicală oferă un pachet cuprinzător de beneficii. În comparaţie cu alte ţări din UE, acoperirea este mai puţin generoasă în ceea ce priveşte medicamentele în ambulatoriu şi serviciile stomatologice. Deşi acoperirea este obligatorie, aproximativ 12% din populaţie nu este asigurată.
- România utilizează o mare parte din fondurile puse la dispoziţie prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a politicii de coeziune a UE pentru modernizarea infrastructurii sale spitaliceşti. Scopul este de a asigura siguranţa pacienţilor şi de a reduce numărul infecţiilor asociate asistenţei medicale, fiind planificate investiţii suplimentare pentru digitalizarea serviciilor de sănătate şi pentru îmbunătăţirea accesibilităţii, a eficacităţii şi a rezilienţei sistemului de sănătate.
Mai multe informaţii despre agenda evenimentului, despre participanţi şi despre accesul la eveniment la puteţi afla accesând pagina dedicată.
