Febra Dengue este o boală tropicală transmisă de ţânţari şi cauzată de virusul dengue, majoritatea persoanelor infectate având simptome uşoare asemănătoare gripei. Totuşi, la un număr mic de pacienţi boala capătă o formă gravă, cu sângerări şi leziuni ale organelor, potenţial fatale.
Febra Dengue reprezintă de multă vreme un flagel în mare parte din Asia şi America Latină, provocând aproximativ 20.000 de decese în fiecare an.
Ratele de îmbolnăvire au crescut deja de opt ori la nivel global din 2000, în mare parte din cauza schimbărilor climatice, precum şi a creşterii numărului de persoane care circulă şi a urbanizării.
Cercetătorul şef al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat recent că, febra Dengue va deveni o ameninţare majoră în sudul Statelor Unite, în sudul Europei şi în noi zone din Africa în acest deceniu, deoarece temperaturile mai ridicate creează condiţiile pentru ca ţânţarii purtători ai infecţiei să se răspândească.
Multe astfel de cazuri rămân neînregistrate, dar în 2022 au fost raportate 4,2 milioane de cazuri în întreaga lume, iar oficialii din domeniul sănătăţii publice au avertizat că anul acesta se aşteaptă niveluri aproape record de transmitere.
În prezent, Bangladesh se confruntă cu cea mai gravă epidemie din istoria sa, cu peste 1.000 de decese.
„Trebuie să pregătim cu adevărat ţările pentru modul în care vor face faţă presiunii suplimentare care va veni... în viitor în multe, multe oraşe mari", a declarat pentru Reuters Jeremy Farrar, un specialist în boli infecţioase care s-a alăturat Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii anul acesta.
Farrar a lucrat anterior 18 ani în Vietnam, în domeniul bolilor tropicale, inclusiv febra Dengue. Ulterior, el a condus organizaţia caritabilă Wellcome Trust pentru sănătate globală şi a oferit consultanţă guvernului britanic cu privire la răspunsul la Covid-19, înainte de a se alătura OMS în luna mai a acestui an.
El a declarat că este posibil ca această infecţie să ia avânt şi să devină endemică în anumite părţi din Statele Unite, Europa şi Africa - regiuni în care a existat deja o transmitere locală limitată - pe măsură ce încălzirea globală face ca noi zone să devină propice pentru ţânţarii care o răspândesc.
Acest lucru va pune o presiune acută asupra sistemelor spitaliceşti din multe ţări, a avertizat el.
Majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de dengue nu prezintă simptome, ceea ce înseamnă că se crede că ratele de cazuri sunt mult mai mari decât cifrele raportate.
Cei care o fac pot avea febră, spasme musculare şi dureri articulare atât de severe încât sunt cunoscute sub numele de „febra oaselor rupte", deoarece durerile osoase pot fi atât de intense încât creează senzaţia că oasele se rup.
În cazurile severe, mai puţin de 1%, afecţiunea poate fi fatală.
Nu există un tratament specific pentru boala dengue, deşi există vaccinuri disponibile.
La începutul acestei săptămâni, OMS a recomandat vaccinul tetravalent viu, atenuat, Qdenga al companiei bio-farmaceutice japoneză Takeda, pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani din zonele în care infecţia reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică.
Vaccinul este al doilea autorizat şi în Uniunea Europeană de către autoritatea de reglementare, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), după serul tetravalent Dengvaxia (viu, atenuat), de la Sanofi Pasteur.
Vaccinul conţine versiuni atenuate (slăbite) ale celor 4 serotipuri (varietăţi) ale virusului. Aceste versiuni nu pot cauza boala, dar „învaţă” sistemul imunitar (mecanismul natural de apărare al organismului) cum să apere organismul împotriva virusului.
Când unei persoane i se administrează vaccinul, sistemul său imunitar identifică serotipurile atenuate ca fiind străine şi produce anticorpi împotriva lor. Când o persoană este expusă ulterior la virus, sistemul imunitar îl recunoaşte şi poate produce rapid mai mulţi anticorpi, care neutralizează apoi virusul înainte să poată cauza boala dengue.
