Persoanele care gătesc cu combustibili din biomasă, cum ar fi lemnul, riscă să se aleagă cu leziuni ale plămânilor din cauza faptulul că respiră în concentraţii periculoase poluanţi, este concluzia unui nou studiu prezentat la reuniunea anuală a Societăţii Radiologice a Americii de Nord (RSNA).
Aproximativ 3 miliarde de oameni din întreaga lume gătesc cu biomasă, cum ar fi lemnul. Poluanţii rezultaţi în urma acestui tip de gătit şi încălzit contribuie major la producerea deceselor din legate de poluarea aerului în gospodărie. Se estimează că anual sunt înregistrate 4 milioane de astfel de decese. O echipă multidisciplinară condusă de dr. Eric A. Hoffman, de la Universitatea din Iowa, în colaborare cu cercetători de la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie Periyar Maniammai, au investigat impactul poluanţilor la 23 de persoane care gătesc cu gaz petrolier lichefiat sau lemn, biomasă în Thanjavur, India.
Cercetătorii au măsurat concentraţiile de poluanţi din case şi apoi au studiat funcţia pulmonară a indivizilor, utilizând teste tradiţionale precum spirometria. De asemenea, au folosit scanare CT avansată pentru a face măsurători cantitative, adică au efectuat o scanare atunci când persoana a inhalat şi o alta după ce au expirat şi au măsurat diferenţa dintre imagini pentru a vedea cum funcţionau plămânii.
„Este important să detectăm, să înţelegem şi să inversăm modificările timpurii care se dezvoltă ca răspuns la expunerile cronice la emisiile de combustibil din biomasă”, a declarat dr. Abhilash Kizhakke Puliyakote co-autorul studiului şi cercetător postdoctoral la Şcoala de Medicină de la Universitatea din California, San Diego.
Studiul a arătat că cei care au gătit cu biomasă lemnoasă au fost expuşi la concentraţii mai mari de poluanţi şi endotoxine comparativ cu utilizatorii de gaze lichefiate din petrol. De asemenea, au avut un nivel semnificativ mai mare de captare a aerului în plămâni, o afecţiune asociată cu boli pulmonare.
„Captarea aerului se întâmplă atunci când o parte a plămânului nu este capabilă să schimbe în mod eficient aerul cu mediul, aşa că data viitoare când inspiraţi, nu primiţi suficient oxigen în acea regiune şi eliminaţi dioxidul de carbon”, a spus dr. Kizhakke Puliyakote.
Cercetătorii au descoperit un subgrup mai mic de utilizatori de biomasă care aveau niveluri foarte ridicate de captare a aerului şi mecanici anormale ale ţesuturilor, chiar şi în comparaţie cu alţi utilizatori de biomasă. CT a adăugat informaţii importante despre efectul fumului asupra plămânilor, care a fost subestimat de testele convenţionale.
,,Avantajul cheie al utilizării imagisticii CT este că este că poate detecta modificări subtile şi regionale înainte ca acestea să progreseze şi poate fi urmărită progresia bolii pe perioade scurte de timp", a subliniat Kizhakke Puliyakote.
Lipsa emfizemului din grupul de studiu sugerează că expunerea la fumul de biomasă afectează căile respiratorii mici din plămâni, e de părere dr. Kizhakke Puliyakote, care crede că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege procesul bolii. Rezultatele studiului subliniază importanţa expunerii la fum cât mai puţin. Chiar şi în absenţa simptomelor evidente sau a dificultăţilor de respiraţie, plămânul poate suferi leziuni şi inflamaţii care pot rămâne nedetectate şi potenţial nerezolvate la unele persoane.
,,În cazul persoanelor expuse la fum de biomasă o durată prelungită este esenţial să se facă o evaluare completă a funcţiei pulmonare de către profesioniştii din domeniul sănătăţii, pentru a se asigura că orice leziune potenţială poate fi rezolvată cu intervenţii adecvate”, a spus dr. Kizhakke Puliyakote, potrivit ScienceDaily.
Despre efectele poluării asupra sănătăţii populaţiei au vorbit recent şi medici din România, care au atras atenţia asupra afecţiunilor grave apărute la copii şi adulţi.
