Pentru o singură victimă a pandemiei de coronavirus nu se va păstra doliu în acest an: gripa. Boala ucide în fiecare an sute de mii de oameni în întreaga lume, însă pare să fi dispărut aproape complet din Europa în ultimele săptămâni, în condiţiile în care măsurile de carantină impuse din cauza coronavirusului SARS-CoV-2 au redus puternic transmiterea virusului gripal, arată datele oficiale raportate pe continent.
În mod obişnuit, epidemiile sezoniere de gripă din emisfera nordică durează din octombrie până în luna mai şi ucide constant mii de oameni, în ciuda existenţei vaccinurilor.
De exemplu, în sezonul gripal 2017-2018, circa 152.000 de oameni au murit în Europa din cauza gripei. În acest sezon, numărul deceselor din cauza gripei a fost de sub 100.000 pe continent, mult mai mic decât în anii precedenţi.
“Sezonul gripal s-a terminat anul acesta mai repede decât de obicei şi acest lucru se datorează, probabil, măsurilor luate din cauza SARS-CoV-2, precum distanţarea socială şi purtarea măştilor”, a declarat virusologul Holger Rabenau de la Spitalul Universitar din Frankfurt, pentru Reuters.
Totuşi, chiar şi fără izbucnirea pandemiei de coronavirus, circulaţia virusului gripal a fost mai puţin intensă în Europa în acest sezon faţă de anii precedenţi, cu un vârf atins la finalul lunii ianuarie şi o încetinire rapidă după aceea.
La finalul lunii martie, pe fondul măsurilor de carantină dispuse în multe state din Europa, circulaţia virusului gripal aproape a dispărut complet pe continent.
O circulaţie mai redusă a virusului gripal a fost înregistrată în acest sezon şi în Japonia, iar printre factorii care au contribuit la această tendinţă se numără purtatul măştilor de protecţie în public şi măsurile de igienă recomandate de autorităţi – precum spălatul frecvent al mâinilor, potrivit unui studiu realizat recent de cercetători de la Universitatea din Tokyo.
Totuşi, unii experţi consideră că la această tendinţă ar fi putut contribui şi subraportarea datelor privind cazurile de gripă, pe fondul concentrării atenţiei pe combaterea noului coronavirus.
REDUCERE A CIRCULAŢIEI ÎN ROMÂNIA
Situaţia din România este similară celei din alte state europene. Ultimele date oficiale publicate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că în acest sezon gripal au murit 73 de persoane din cauza gripei - faţă de aproape 200 de decese în sezonul gripal precedent.
În săptămâna 20-26 ianuarie a fost prima săptămână epidemică din acest sezon, iar autorităţile au declarat epidemie de gripă în România mai devreme decât în mod obişnuit (după ce se înregistrează trei săptămâni epidemice la rând).
Epidemia de gripă a fost declarată după ce INSP a anunţat că în săptămâna 27 ianuarie-2 februarie a fost înregistrată o creştere foarte mare a numărului de îmbolnăviri prin infecţii respiratorii acute faţă de nivelul aşteptat.
Însă ultimul raport săptămânal al CNSCBT arată că, în săptămâna 6-12 aprilie 2020, "activitatea gripală a avut un trend descrescător, a evoluat cu intensitate scăzută, cu răspândire sporadică în unele judeţe".
Astfel, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 26.501 în România în săptămâna menţionată, cu 61% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent - când s-au raportat 68.425 de cazuri.
DIFICULTĂŢI PENTRU URMĂTORUL VACCIN GRIPAL
Deşi situaţia este pozitivă pentru sănătatea publică, experţii menţionează că numărul redus de cazuri şi concentrarea atenţiei pe noul coronavirus poate încetini dezvoltarea vaccinurilor gripale pentru următorul sezon.
Laboratoarele din întreaga lume au fost suprasolicitate de coronavirusul SARS-CoV-2 şi au primit mai puţine probe de virus gripal anul acesta, ceea ce înseamnă că "ar putea să nu aibă întreaga imagine a tulpinilor care circulă în această parte de final a sezonului gripal", a indicat Pasi Penttinen, expert în cadrul Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).
Mai puţine date şi întârzieri în procesarea informaţiilor pot afecta calitatea vaccinurilor pentru sezonul de iarnă 2021 din emisfera sudică (care are loc în timpul verii din emisfera nordică), a căror compoziţie urmează să fie stabilită în septembrie 2020.
Totuşi, situaţia nu va afecta compoziţia vaccinurilor gripale pentru următoarea iarnă din emisfera nordică (2020-2021), care a fost deja stabilită în februarie.
