Riscul cardiovascular poate fi definit mai bine prin calcularea scorului de calciu coronarian, iar inteligenţa artificială poate ajuta tomografia computerizată (CT) la îmbunătăţirea detectării plăcii aterosclerotice din arterele coronare şi din aorta toracică.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Vanderbilt, împreună cu informaticienii olandezi au dezvoltat un algoritm de învăţare profundă pentru scorul de calciu coronarian care determină cu exactitate riscul cardiovascular pe o gamă de tomografii.
,,Scorul de calciul coronarian a fost stabilit anterior ca un test excelent pentru reclasificarea riscului unei persoane pentru boli de inimă cu risc ridicat sau scăzut. Dezvoltarea unei metode complet automatizate care poate efectua măsurarea calciului coronarian din scanările CT are foarte multă valoare. Sunt entuziasmat că ar putea fi implementat acest algoritm în practica clinică în câţiva ani şi astfel va contribui la scăderea barierelor pirvind identificarea persoanelor cu risc ridicat de boli de inimă”, a declarat dr. Jeffrey Carr, şeful Departamentului de Ştiinte Radiologice a Universităţii de Medicină Cornelius Vanderbilt.
Algoritmul conceput de cercetători a evaluat 7.240 de CT-uri, din care 2.900 dintr-un studiu al unor afro-americani, iar 1.400 de la pacienţii cu cancer de sân din Olanda. Carr a ajutat la planificarea studiului şi a obţinut acces la scanările CT din studiul Jackson Heart, care este susţinut de Institutul Naţional de Inimă, Plămân şi Sânge (NHLBI) al NIH şi de la NLST, care a fost susţinut de Institutul Naţional de Sănătate Publică din SUA şi Institutul Naţional al Cancerului. Aceste instituţii au investit în aceste studii zeci de ani, cu gândul că AI va putea să reducă povara bolilor de inimă şi de plămâni care există asupra sistemului de sănătate, au precizat oamenii de ştiinţă, potrivit siteului Universităţii de Medicină Vanderbilt.
„Dacă nu aveţi calcificări coronariene, riscul de a face un atac de cord în următorii cinci ani este sub 1%. Dar dacă aţi început să dezvoltaţi o placă aterosclerotică, riscul poate creşte de cinci până la douăzeci de ori, în funcţie de scorul de calciu. Identificând indivizii cu boală coronariană relativ timpuriu, adică înainte de a prezenta simptome, îi putem susţine şi încuraja să-şi schimbe stilul de viaţă şi, dacă este cazul, să le oferim intervenţii bazate pe dovezi pentru a aborda diabetul, tensiunea arterială crescută, colesterolul crescut, pentru minimizarea impactului bolilor de inimă asupra sănătăţii”, a spus Carr.
Un alt studiu realizat în Statele Unite a scos la iveală că mulţi pacienţi cu cancer şi supravieţuitori ai bolii mor mai degrabă din cauza bolilor cardiovasculare decât ca urmare a tumorilor, în special în cazul cancerului de sân şi de prostată.
