La patru luni de la apariţia epidemiei de coronavirus, există încă multe necunoscute legate de noul virus care a infectat peste 2 milioane de oameni pe plan mondial şi a ucis peste 165.000 de oameni. Marile necunoscute legate de coronavirusul SARS-CoV-2 privesc existenţa sau durata imunităţii dobândite a persoanelor vindecate de Covid-19, de posibilitatea reinfectării, factori de care depinde inclusiv dezvoltarea unui vaccin. 360medical.ro vă prezintă pricipalele incertitudini actuale privind coronavirusul, de care depinde evoluţia viitoare a pandemiei.
REINFECTARE, REACTIVARE SAU ERORI DE TESTARE?
La sfârşitul lunii februarie, oficialii din domeniul Sănătăţii din Coreea de Sud au observat un fenomen ciudat. După ce s-a infectat cu noul coronavirus, iar apoi s-a vindeca, un pacient a fost testat din nou pozitiv.
În câteva săptămâni, numărul persoanelor testate din nou pozitiv după ce anterior au fost fost considerate vindecate, în urma a două teste negative consecutive, a crescut semnificativ.
Săptămâna trecută, numărul acestor persoane a depăşit 140 în Coreea de Sud, din care peste 50 de persoane erau tinere – cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani.
Oamenii de ştiinţă au lansat mai multe posibile explicaţii pentru acest fenomen, printre care se numără probleme legate de fiabilitatea testelor sau “reactivarea” virusului după o perioadă de “adormire”.
Mulţi experţi nu cred că este posibilă reinfectarea pacienţilor cu virusul după ce s-au vindecat – o ipoteză care ar pune sub semnul întrebării chiar posibilitatea dezvoltării unui vaccin. Ei se bazează pe ceea ce se cunoaşte deja în legătură cu alte coronavirusuri mai vechi, la care infectarea şi vindecarea generează anticorpi ce protejează cel puţin 40 de săptămâni împotriva reinfectării.
Astfel, SARS-CoV-2 face parte din categoria betacoronavirusurilor, care mai include coronavirusurile SARS-CoV-1 (care a provocat epidemia SARS din 2002-2003), MERS, HCoV-OC43 şi HCoV-HKU1 (ultimele două provocând răceli).
Imunitatea la HCoV-OC43 şi HCoV-HKU1 dispare în mai puţin de un an (cel mult 45 de săptămâni), în timp ce infecţia cu SARS-CoV-1 generează o imunitate de mai lungă durată.
Directorul centrului de control al bolilor din Coreea de Sud, Jeong Eun-Kyeong, se numără printre experţii care cred că ar putea fo vorba de o reactivare a virusului.
De altfel, au mai existat exemple de virusuri care “hibernează” într-un pacient pentru o periodă lungă de timp sau care rămâne activ doar în anumite părţi din organism şi nu în celelalte. Astfel, virusul Ebola poate fi transmis sexual de către un pacient considerat vindecat, spre exemplu.
O altă necunoscută – şi o sursă de îngrijiorare - este legată de mutaţiile virusului.
“Circa o cincime dintre cei ‚reinfectaţi’ sunt persoane sănătoase, cu un sistem imunitar bun, şi cu toate acestea au fost retestaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 după ce iniţial au fost consideraţi vindecaţi. Cercetătorii fac acum teste ca să determine dacă pacienţii au fost reinfectaţi pentru că au probleme la nivelul sistemului imunitar sau dacă virusul a suferit mutaţii care l-au făcut capabil să depăşească sistemul de apărare al organismului”, a declarat Kim Woo-joo, expert în boli infecţioase la Spitalul Universitar din Seul, citat de publicaţia South China Morning Post.
Fenomenul îi îngrijorează pe experţii din întreaga lume, mai ales că unii dintre pacienţii “reinfectaţi” au manifestat simptome uşoare – precum febră.
INCERTITUDINI PRIVIND IMUNITATEA DOBÂNDITĂ
Cazurile de “reinfectare” sunt în strânsă legătură cu o altă mare necunoscută: cât durează imunitatea dobândită în urma unei prime infectări cu SARS-CoV-2?
Chiar dacă, aşa cum a fost menţionat mai sus, alte coronavirusuri cunoscute oferă imunitate după prima infectare, nu este obligatoriu ca acest fenomen să se petreacă şi cu SARS-CoV-2.
La finalul săptămânii trecute, un oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a admis că nu există nicio certitudine în acest moment în legătură cu formarea de anticorpi şi cu protecţia pe care aceştia ar trebui să o ofere împotriva unei noi infectări.
Chiar dacă anticorpii protejează de o nouă infectare, informaţiile actuale indică faptul că doar o mică parte din populaţie a dezvoltat anticorpi, astfel că până la atingerea unei imunităţi colective (sau “de turmă”) va trece o perioadă lungă de timp, a avertizat şeful programului de urgenţe în domeniul sănătăţii publice din cadrul OMS, dr. Mike Ryan.
“Multe informaţii preliminare care ne sosesc acum sugerează o proporţie destul de scăzută a populaţiei care a înregistrat seroconversie. Despre aşteptările ca majoritatea societăţii să dezvolte anticorpi, cele mai multe informaţii nu le confirmă”, a afirmat vineri dr. Mike Ryan, citat de Reuters.
POATE FI DEZVOLTAT UN VACCIN?
Aceste necunoscute sunt în strânsă legătură cu altă mare incertitudine – legată de dezvoltarea unui vaccin eficient pentru coronavirus.
Chiar dacă în prezent sunt în curs de dezvoltare peste 70 de vaccinuri pe plan mondial, din care trei au ajuns în faza de studii clinice, nu există nicio garanţie că un vaccin va fi realizat efectiv sau, dacă va fi realizat, că va fi disponibil la timp pentru a imuniza o parte importantă a populaţiei.
De altfel, unii experţi atrag atenţia că noul coronavirus ar putea rămâne o ameninţare pentru oameni o perioadă mai lungă de timp decât se crede.
David Nabarro, profesor de sănătate publică la Imperial College din Londra şi colaborator al OMS pe tema Covid-19, avertizează că există riscul ca un vaccin eficient pentru SARS-CoV-2 să nu poată fi dezvoltat.
“Unele virusuri sunt foarte, foarte dificile în privinţa dezvoltării unui vaccin – astfel că, pentru viitorul previzibil, va trebui să găsim modalităţi de a ne trăi viaţa cu ameninţarea constantă a acestui virus”, a declarat David Nabarro, pentru publicaţia britanică Observer.
Potrivit expertului, acest lucru poate însemna izolarea persoanelor cu simptome şi a contacţilor lor, protejarea persoanelor în vârstă şi asigurarea unei capacităţi crescute de spitalizare pentru pacienţii cu forme severe de Covid-19. “Va fi noua noastră viaţă obişnuită pentru noi toţi”, a mai spus Nabarro.
