Ministerul Sănătăţii a refăcut planul de pregătire şi răspuns la epidemii, elaborat într-o primă formă în luna iulie. Noua variantă are unele modificări minore faţă de proiectul iniţial, fiind în continuare bazat pe conceptul de comandă unică şi pe împărţirea responsabilităţilor între autorităţi, instituţii, comunităţi şi cetăţeni.
“Planul Naţional Generic de Pregătire şi Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanţă Naţională” este cuprins într-un proiect de hotărâre de guvern. Spre deosebire, prima variantă era propusă spre adoptare printr-un simplu ordin comun al miniştrilor Sănătăţii şi Afacerilor Interne.
“Planul se bazează pe faptul că, pentru a proteja viaţa şi sănătatea populaţiei în cazul epidemiilor sau al riscului crescut de producere a acestora este necesară stabilirea instituţiilor de decizie, coordonare şi control la producerea epidemiilor şi asumarea rolurilor şi responsabilităţilor de către acestea pe sectoarele de acţiune ce le revin şi folosirea resurselor informaţionale, umane, financiare şi materiale la dispoziţie în mod eficient, eficace şi în conformitate cu aşteptările cetăţenilor”, afirmă autorii proiectului.
Planul descrie rolul şi responsabilităţile instituţiilor, autorităţilor administraţiei publice, centrale şi locale, precum şi ale organizaţiilor cu atribuţii în domeniu, pentru localizarea focarelor e boală, limitarea ariei de manifestare a epidemiei şi lichidarea acesteia.
Documentul cuprinde cadrul de răspuns la nivel naţional, judeţean şi local, priorităţile strategice ale răspunsului în caz de epidemie, precum şi sistemul de comandă, coordonare şi control al răspunsului şi fluxul informaţional-decizional în caz de epidemie.
Actul normativ se referă şi la informarea publică, pentru a orienta acţiunea populaţiei şi a obţine sprijinul acesteia.
“Realizarea acestui plan are la bază conceptul de comandă unică şi cel de responsabilităţi împărţite şi asumate între autorităţi, instituţii, comunităţi şi cetăţeni. Acest Plan reprezintă cadrul general de organizare a răspunsului la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, urmând ca după aprobarea Planului să se elaboreze proceduri operaţionale specifice pe categorii de boli transmisibile în funcţie de modul de transmitere”, menţionează autorii proiectului.
Scopul planului este pregătirea şi răspunsul la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitutidinii şi impactului acestor evenimente asupra populaţiei, precum şi în reducerea potenţialului de răspândire trans-frontalieră.
Planul trebuie cunoscut şi utilizat de către toate instituţiile şi personalul angajat în sectorul sanitar, dar şi de alte instituţii/structuri, ca un ghid de pregătire şi răspuns în eventualitatea unui eveniment epidemiologic de boală transmisibilă.
Planul este utilizat de către Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică (DSP), Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi de furnizorii de servicii medicale.
Alte structuri implicate sunt Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naţionale, (MAPN), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Serviciul Român de Informaţii (SRI), Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Declararea evenimentului se face prin ordin al Ministrului Sănătăţii, pe baza a 7 criterii:
- notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel local
- extinderea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate
- boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import)
- creşterea interesului public sau mass-media, ori o nevoie de mesaje publice coerente despre incident
- afectare naţională şi necesitate de măsuri sporite pentru a asigura coordonare, intervenţie si comunicări coerente
- boală determinată de un agent înalt patogen şi cu potenţial mare de răspândire
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat o urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională (USPII), cu posibile implicaţii pentru România.
REACŢIA LA UN EVENIMENT EPIDEMIOLOGIC
Potrivit planului, gestionarea unui eveniment din punct de vedere epidemiologic se realizează prin intermediul echipelor operative de intervenţie.
Din componenţa echipelor operative de intervenţie vor face parte epidemiologi, specialişti în boli infecţioase, igienişti, asistenţi de igienă, medici de laborator, precum şi, după caz, veterinari, chimişti, mediatori sanitari, asistenţi comunitari, medici de familie, echipe DDD şi persoane desemnate de autorităţile locale mobilizate de prefect.
Echipele operative de intervenţie vor avea ca responsabilităţi utilizarea definiţiei de caz în identificarea cazurilor, identificarea şi urmărirea contacţilor, identificarea sursei, a căilor de transmitere şi a factorilor de risc, implementarea de măsuri de limitare şi control şi participarea la actualizarea analizei de risc prin transmiterea informaţiilor colectate periodic.
“În situaţii care depăşesc resursele umane locale, se constituie echipe operative de intervenţie suplimentare, numite prin ordin al Ministerului Sănătăţii şi coordonate de Grupul de suport tehnico-ştiinţific pentru gestionarea evenimentelor epidemiologice de importanţă naţională, care susţin măsurile de intervenţie necesare limitării şi controlului evenimentului”, prevede planul.
Fiecare echipă operativă de intervenţie va avea coordonator un medic epidemiolog desemnat, care are obligaţia organizării activităţii şi menţinerea legăturii cu grupul de suport tehnico-ştiinţific.
Potrivit planului, atunci când situaţia permite acest lucru, grupul de suport tehnico-ştiinţific recomandă dezescaladarea sau dezactivarea răspunsului, iar ministrul sănătăţii declară prin ordin închiderea evenimentului, pe baza criteriilor prevăzute în plan.
