Ministerul Sănătăţii a confirmat de Ziua Mondială a Inimii, celebrată în fiecare an la 29 septembrie, că „Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare va fi aplicată începând de anul viitor şi că va avea ca obiectiv principal reducerea mortalităţii evitabile prin bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare până în 2030 în România. Anunţul inţial fusese făcut în luna aprilie a acestui an la Forumul Naţional de Neurologie de la Palatul Parlamentului din Bucureşti.
În Bucureşti în această seară se vor ilumina în roşu câteva clădiri: Biblioteca central Universitară ( BCU ), Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila (UMFCD), spitalele Universitar, Colentina, CC Iliescu, Colţea pentru a marca Ziua Mondială a Inimii.
,,În întreaga lume mai mulţi oameni mor de bol cardiovasculare decât de orice altă patologie, peste 18,6 milioane în fiecare an, aşa cum arată date recente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. mai mult de 85% din decesele de cauză de cardiovasculară se datorează accidentele vasculare şi infarctului miocardic, iar în spatele acestor două boli stă de cele mai multe ori hipertensiunea arterială”, a declarat prof. dr. Elisabeta Bădilă, vicepreşedintele Societăţii Române de Cardiologie.
Hipertensiunea arterială continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică, fiind principalul contribuitor (62%) la mortalitatea prin boli cardiovasculare din România, acestea din urmă determinând cele mai multe decese din ţara noastră (57%).
Peste 20% dintre români nu ştiu că au valori tensionale crescute, nu se tratează şi pot deja să aibă complicaţii ale acesteia.
O persoană din trei cu vârste între 35 şi 44 de ani este afectată de HTA. iar între 45 şi 54 de ani practic jumătate din populaţie suferă de hipertensiune arterială.
Analiza SEPHAR III din 2016 arăta că doar o treime dintre români aveau valorile tensionale optim controlate. Doar o parte din pacienţii hipertensivi urmează tratament, aproximativ 70-75%. Dintre cei care urmează tratament doar un procent mic este corect controlat, adică tratamentul îşi atinge ţinta iar valorile tensiunii sunt în limitele dorite.
Ministerul Sănătăţii a iniţiat, împreună cu experţi recunoscuţi din cadrul societăţilor profesionale de cardiologie, de neurologie, de neurochirurgie, de medicină fizică şi recuperare medicală Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare prin care îşi propune creşterea impactului luptei medicilor împotriva acestor boli şi mărirea accesului pacienţilor la servicii de sănătate înalt calificate.
Strategia urmăreşte evaluarea răspândirii şi impactul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare în rândul populaţiei României şi dezvoltarea programelor de prevenţie; dezvoltarea resurselor umane specializate în domeniul neurologiei intervenţionale; extinderea reţelei naţionale de centre de intervenţie imediată în caz de accident vascular cerebral;
Pentru a creşte gradul de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare, medicii cardiologi se implică în campania Societăţii de Cardiologie din România de-a promova măsurarea corectă a tensiunii arteriale, cea mai simplă şi eficientă intervenţie pentru sănătate.
Campania demarată încă din 2019. „Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu!” subliniază faptul că reducerea valorilor tensiunii arteriale salvează vieţi, în contextul în care hipertensiunea arterială, supranumită „ucigaşul tăcut”, se instalează de cele mai multe ori fără simptome, evoluează în tăcere şi duce la urmări invalidante sau chiar fatale: insuficienţa cardiacă, accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, insuficienţa renală, pierderi de memorie (demenţă), pierderea vederii datorită îngustării, blocării sau sângerării vaselor mici din retină, etc.
,,În ultimii ani, numărul pacienţilor nou diagnosticaţi cu hipertensiune arterială a crescut în România, a crescut peste tot. Un motiv este creşterea reală a prevalenţei hipertensiunii arteriale. Pentru că, vrem sau nu vrem să recunoaştem, avem un stil de viaţă care este în mare parte ne-sănătos şi acest lucru antrenează dezvoltarea hipertensiunii arteriale şi a altor probleme metabolice”, a declarat pentru 360medical.ro Şef lucr. dr. Ana-Maria Vintilă, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă.