Utilizarea de tehnologii de modificare genetică pentru a schimba ADN-ul embrionilor umani ar putea fi considerată admisibilă din punct de vedere moral, atât timp cât ştiinţa şi impactul său asupra societăţii sunt atent studiate, arată un raport publicat marţi, citat de Reuters.
Experţii din cadrul Consiliului Nuffield al Bioeticii din Marea Britanie au precizat că, deşi legislaţia nu va putea fi schimbată curând pentru a permite modificarea genomului uman în scopul eliminării “defectelor” viitorilor copii, nu trebuie exclusă posibilitatea ca, în viitor, legislaţia să devină mai permisivă.
Consiliul, care reprezintă un organism independent ce se pronunţă pe chestiuni etice generate de noile evoluţii din biologie şi medicină, îi încurajează pe oamenii de ştiinţă şi pe experţii în etică din SUA, China, Europa şi din alte zone ale lumii să iniţieze dezbateri publice despre ce ar putea însemna modificarea genetică.
Posibilităţile generate de tehnologiile de modificare genetică reprezintă “o abordare radical diferită privind alegerile legate de reproducere”, cu implicaţii semnificative asupra persoanelor şi societăţii, a menţionat consiliul.
“Este nevoie acum de acţiuni care să susţină dezbaterea publică şi să pregătească o reglementare adecvată”, se arată în raportul consiliului.
Tehnicile de modificare genetică, precum CRISPR/Cas9, permit schimbarea controlată a unor secvenţe din ADN-ul celulelor vii.
Aceste tehnici pot fi folosite, cel puţin în teorie, în cazul fertilizării in vitro pentru modificarea ADN înainte de transferul embrionului în pântece.
Legislaţia din Marea Britanie şi din întreaga lume interzice în prezent aplicarea acestor tehnici asupra oamenilor, însă consiliul Nuffield consideră că, pe viitor, ar putea reprezenta o opţiune pentru părinţii care doresc să poată influenţa caracteristicile genetice ale viitorilor copii – în sensul eliminării unei maladii genetice sau a predispoziţiei pentru îmbolnăvirea de cancer, de exemplu.
Totuşi, consiliul consideră că folosirea tehnologiilor de modificare genetică în cazul oamenilor poate fi acceptată doar cu două condiţii: să fie folosite doar pentru creşterea bunăstării viitoarei persoane şi să nu mărească dezavantajele, disriminarea sau divizarea din societate.
Raportul a fost contestat dur de grupurile care se opun modificării genetice, care îl consideră “o ruşine absolută” şi cer o interdicţie mondială privind “crearea de copii modificaţi genetic”.
