Mutaţiile unei gene care reglează formarea vaselor de sânge în creierul vertebratelor pot duce la anevrisme potenţial mortale la adulţi. Într-un nou studiu, cercetători din departamentele de neurochirurgie, genetică şi medicină cardiovasculară de la Yale au identificat rolul pe care gena numită PPIL4 îl are în dezvoltarea anevrismelor intracraniene.
Statisticile arată că în jur de 3% din populaţia globului dezvoltă, la un moment dat, anevrisme cerebrale saculare. Atunci când acestea se rup pot provoca hemoragie subarahnoidiană, cea mai mortală formă de hemoragie intracraniană. Aproximativ 500.000 de accidente vasculare cerebrale hemoragice sunt raportate anual la nivel mondial şi aproape una din patru victime moare înainte de a ajunge la spital.
Identificarea indivizilor cu risc pentru această formă ereditară de anevrism intracranian este extrem de dificilă. Până de curând, cercetătorii au avut dificultăţi în identificarea genelor cu risc crescut care ar putea declanşa un anevrism la adulţi.
Recent, echipa de la Yale a analizat într-un nou studiu genomurile a peste 300 de pacienţi cu anevrisme intracraniene şi a constatat o creştere semnificativă a mutaţiilor genei PPIL4 în comparaţie cu populaţia generală. Gena este cunoscută ca având un rol crucial în crearea vaselor de sânge în creierul vertebratelor în curs de dezvoltare.
„Formele moştenite de anevrisme intracraniene de dimensiuni mari au fost dificil de identificat. Ne bucurăm că putem raporta aceste mutaţii în gena PPIL4, oferind o perspectivă unică asupra modului în care se formează aceste leziuni mortale", spune profesorul Murat Gunel, şeful departmentului de neurochirurgie de la Yale şi co-autor al studiului.
Anevrismele nu provoacă simptome şi sunt greu de detectat prin examene clinice obişnuite, ceea ce face dificilă identificarea celor care ar putea beneficia de tratamente preventive.
„Boala nu a fost niciodată asociată cu un defect de dezvoltare şi această genă este ca o maşină a timpului care ne permite să privim înapoi şi să găsim originile anevrismelor. Este doar una dintre piesele puzzle-ului, dar una care schimbă dramatic modul în care privim această afecţiune", spune Stefania Nicoli, conferenţiar universitar în medicină internă şi genetică şi co-director al Centrului de Cardiologie şi Cercetări Cardiovasculare de la Yale.
În plus faţă de descoperirea genei PPIL4, echipa de cercetători a demonstrat că o nouă cale de semnalizare PPIL4-Wnt este esenţială pentru dezvoltarea şi integritatea vaselor cerebrale.
„Studii ca acesta nu numai că oferă o bază genetică şi mecanicistă în patogeneza bolii, dar prezintă un potenţial remarcabil pentru noi căi de screening cu ajutorul IA, o diagnosticare precoce şi tratament", a spus şi cercetătorul Ketu Mishra-Gorur, care a participat la acest studiu publicat în numărul din decembrie al Nature Medicine.
