Cercetătorii de la universitatea Leicester au descris într-un studiu publicat recent aplicarea unei tehnici chimice de pionierat care ar putea conduce la noi tratamente revoluţionare pentru cancer şi alte boli.
Membri ai Institutului de Biologie Structurală şi Chimică Leicester au folosit tehnologia PROTAC (o moleculă mică capabilă să elimine proteine specifice nedorite prin proteoliză), ca o „punte“ pentru a degrada proteinele implicate în cancer. Oamenii de ştiinţă au arătat că pot manipula eficacitatea tratamentelor prin modificarea elementelor din „puntea“ PROTAC.
Noul studiu, publicat în Journal of Medicinal Chemistry, descrie modul în care cercetătorii au aplicat tehnica PROTAC pentru a degrada enzimele histonă deacetilază (HDAC) într-un mod mult mai ţintit decât până acum.
Enzimele HDAC joacă un rol important în reglarea genelor, proces în care genele sunt activate şi dezactivate („pornite“ şi „oprite“), şi sunt asociate cu o serie de boli, inclusiv cancerul şi diverse tulburări neurodegenerative printre care şi boala Alzheimer.
Folosirea acestei tehnici de pionierat pentru a ţinti structuri specifice din celulele canceroase ar putea creşte potenţa şi selectivitatea medicamentelor noi şi existente. Asta înseamnă că pacienţii ar necesita o expunere mai scăzută la tratamente medicamentoase, ceea ce ar duce la o reducere a efectelor secundare dăunătoare, spun specialiştii.
Pentru această tehnica de pionierat grupul de cercetători a primit un brevet din partea Oficiului European de Brevete.
„Suntem foarte încântaţi de ceea ce pot face aceste molecule noi în celulele canceroase şi de potenţialul pe care-l au pentru a deveni, pe viitor, medicamente. În continuare, urmărim să optimizăm structura chimică şi proprietăţile biologice ale acestor molecule, astfel încât într-o zi să poată fi utilizate pentru a îmbunătăţi viaţa pacienţilor cu cancer“, a declarat dr. James Hodgkinson, profesor asociate de chimie organică şi biologie chimică la universitatea din Leicester, unul dintre autorii corespondenţi ai studiului.
„Potenţialul utilizării unor molecule specifice pentru degradarea ţintelor terapeutice este foarte mare. Această lucrare a fost rezultatul unei colaborări productive pe trei direcţii, între chimişti, biologi şi biofizicieni, o combinaţie interesantă pentru cercetarea interdisciplinară“, a ţinut să adauge John Schwabe, profesor de biologie structurală şi director al Institutului de Biologie Structurală şi Chimică Leicester, unul dintre autorii corespondenţi al studiului.
Institutul de Biologie Structurală şi Chimică Leicester conduce cercetarea interdisciplinară a 22 de grupuri separate de cercetare de la Universitatea Leicester, din Marea Britanie. Alte lucrări ale grupului Leicester includ cercetări inovatoare pentru crearea unui potenţial vaccin împotriva bolii Alzheimer.
