Peste 40 de milioane de copii din întreaga lume sunt supraponderali sau obezi, iar numărul lor este în creştere. Un adolescent din trei suferă de obezitate în Europa, o creştere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în ţările din estul continetului, vizată fiind şi România. În ceea ce-i priveşte pe adulţi, peste 670 de milioane au probleme cu greutatea.
de Alexandra Mănăilă
În timp ce specialiştii în medicină se apleacă tot mai mult asupra tratării fenomenelor numite ,,globezitate” şi ,,diabezitate”, oamenii de ştiinţă caută în gene dacă obezitatea se transmite de la o generaţie la alta şi în ce fel.
Ultimul raport al UNICEF Starea copiilor lumii 2019: Copii, alimentaţie şi nutriţie arată foarte clar că între 2000 şi 2016, ponderea copiilor supraponderali cu vârste între 5 şi 19 ani s-a dublat, de la 1 din 10 la aproape 1 din 5. De zece ori mai multe fete şi de 12 ori mai mulţi băieţi din această grupă de vârstă suferă de obezitate decât în 1975. Dacă ne întrebăm cine-i de vină pentru această explozie, parţial răspunsul îl avem deja. Un vinovat îl reprezintă alimentele nesănătoase pe care le consumăm noi şi copiii noştri. Consumul excesiv de alimente ultra-procesate, de fast food şi băuturi cu conţinut mare de zahăr produc dezechilibre în organism şi declanşează boli precum obezitatea.
,,Suntem ceea ce a mâncat bunica sau străbunica”
Unul dintre obiceiurile nesănătoase îl reprezintă tendinţa de-a mânca mult, un obicei care se pare că e scris în gene.
,,Noi suntem 99,9% identici de 50.000 de ani nu suntem altă specie, nu ne-am degenerat. Se spune că suntem ceea ce a mâncat bunica sau străbunica, dar atenţie acestea sunt nişte marcaje pe ADN, se numesc epigenetice care se transmit transgeneraţional. Se pare că şi obezitatea tot de acolo porneşte - din tendinţa de a mânca mai mult a bunicilor şi a străbunicilor”, a declarat Prof. Univ. Dr. Natalia Cucu, directorul Centrului de Epigenetică, de Ziua Internaţională a Alimentaţiei, care a avut loc la Academia Oamenilor de Ştiinţă.
Se estimează că până la 40% din variaţiile indicelui de masă corporală poate fi atribuită geneticii, motiv pentru care în ultimii ani s-au dezvoltat tot felul de teste de nutrigenetică, cu rolul de-a stabili profilul genetic al unei persoane şi a-I stabili o dietă personalizată pentru a scădea în greutate.
Sănătatea viitorilor copii începe din copilăria părinţilor
Un studiu recent efectuat de către Universitatea din Bergen a reliefat că bărbaţii care au fost obezi încă din perioada pubertăţii au un risc de două ori mai mare de-a avea copii cu astm bronşic decât cei care nu s-au confruntat cu probleme de greutate. Cercetătorii au mers mai departe cu studiul şi au descoperit că, de fapt, şi mamele obeze aveau acelaşi risc. S-a găsit astfel legătură între obezitatea părinţilor şi astmul la copii acestora. Explicaţia oamenilor de şţiinţă ar fi că există o legătură cu dezvoltarea celulelor reproducătoare în perioada pubertate. Prof. dr. Cecilie Svanes, coordonatorul studiului, a subliniat că sănătatea copiilor este legată atât de sănătatea mamei cât şi de cea a tatălui.
,,Sănătatea viitorilor copii începe de la copilăria taţilor acestora”, a precizat prof. dr. Cecilie Svanes, insistând asupra faptului că societatea ar trebui să intervină şi să nu lase doar în sarcina părinţilor educaţia privind o alimentaţie sănătoasă.
,,Obezitatea pe care am văzut-o în creştere în ultimele decenii este cauzată de faptul că alimentele sănătoase sunt scumpe, iar mâncarea nesănătoasă este ieftină. Aceasta este o afacere socială. Sugerez mese şcolare gratuite şi sănătoase", a conchis cercetătoarea.
