Bolile de piele sunt de multe ori o povară pentru pacienţi, fiind asociate adeseori cu o scădere a calităţii vieţii şi cu stigmă. Până în urmă cu câţiva ani, opţiunile de tratament era reduse, fiind recomandate mai ales creme, cu un efect limitat. Totuşi, noile generaţii de tratamente autorizate în ultimii ani, cu o eficacitate mai mare, încep să aducă speranţă pacienţilor.
Bolile de piele au fost tema principală a emisiunii 360MEDICAL, difuzată duminică la B1 TV.
"Pielea este un organ viu, expus factorilor din mediul înconjurător şi într-o strânsă relaţie cu restul organismului. Uneori ne îmbolnăvim pe un fond predispus şi dezvoltăm boli imunologice sau genetice, alteori pentru că ne contaminăm din mediul exterior şi dezvoltăm boli infecţioase ale pielii", a declarat dr. Carmen Curea, medic primar dermatologie, în cadrul emisiunii.
Una dintre bolile care au un impact major asupra pacienţilor este dermatita atopică, o afecţiune cutanată inflamatorie, care se manifestă prin înroşirea pielii şi creează o senzaţie intensă de mâncărime.
Boala apare de obicei în prima parte a copilăriei, dar poate începe la toate grupele de vârstă. Afecţiunea poate aduce dificultăţi majore pacienţilor în viaţa de zi cu zi, de aceea diagnosticarea timpurie este importantă pentru calitatea vieţii.
De asemenea, în anumite perioade de acutizare se adaugă alte semne şi simptome, precum înroşirea pielii sau apariţia de leziuni şi cruste. La forme mai severe, leziunile se transformă într-o piele uscată, ternă şi groasă, fără luciu, ceea ce afectează sever calitatea vieţii pacienţilor.
"În dermatita atopică apare o iritaţie, o inflamaţie la nivelul pielii, care se poate întinde pe o suprafaţă foarte mare şi atunci creează un grad foarte mare de disconfort, vor fi leziuni pe întreaga piele", a afirmat preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lăpădatu, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Din această cauză, mulţi pacienţi suferă o scădere accentuată a calităţii vieţii.
"Este foarte greu să trăieşti permanent cu o durere persistentă destul de răspândită. Stigma există şi în România, pentru că noi suntem o societate care judecă oamenii prin prisma modului în care arată. Dacă oamenii arată diferit şi au nişte leziuni atunci automat şi împinşi într-un colţişor", a arătat preşedintele APAA.
La nivel european nu există practici unitare în combaterea stigmei pacienţilor cu boli de piele sau cu alte afecţiuni.
"Ceea ce trebuie să facem în continuare este să vorbim despre aceste boli, să spunem că ele nu sunt contagioase, că nu avem de ce să ne temem de un pacient care are dermatită atopică", a menţionat Rozalina Lăpădatu.
Potrivit unui sondaj realizat în 2021 de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), 50% dintre pacienţii cu dermatită atopică spun că au fost diagnosticaţi dificil şi foarte dificil.
Specialiştii le recomandă pacienţilor să meargă la medic încă de la primele simptome de boli de piele.
"Vestea bună este că avem la dispoziţie din ce în ce mai multe tratamente. Diagnosticul bolilor de piele este în general uşor de pus, la unele printr-o simplă inspecţie. E adevărat, pentru alte boli avem nevoie de analize şi investigaţii microbiologice, de examen citopatologic, (...) dar este foarte la îndemână, pentru că pielea este la suprafaţă, deci este accesibilă", a precizat dr. Curea.
În cazul bolilor cu cauză genetică, precum dermatita atopică, noile terapii ţintite disponibile în prezent vizează mecanismul de acţiune al afecţiunii.
"Facem aşa-numitul tratament patogenic, care nu se poate adresa cauzei, dar nu este niciun tratament al simptomelor, aşa cum se întâmpla până în urmă cu câţiva ani, în special în dermatita atopică. Până acum un an-doi, principala recomandare pe care le-o făceam pacienţilor cu dermatită atopică era o foarte corectă emoliere a pielii", a explicat dr. Carmen Curea.
În cazul dermatitei atopice, cei mai mulţi pacienţi sunt copii mici, mai ales din grupa de vârstă 2 luni - 2 ani. De obicei, părinţii aduc copiii repede la medic, spre deosebire de bolile de piele care afectează mai mult adulţii, potrivit medicilor.
"Ceea este foarte important, mai ales având în vedere că la copilul mic sau chiar de vârstă mai mare nu dispunem de terapie imunologică, imunomodulatoare, ci doar de tratamente locale şi de cura cu ultraviolete, este înţelegerea bolii, mai ales de către părinţi", a spus dr. Curea.
În România, între 3.000 şi 6.000 de persoane suferă de forme moderat-severe de dermatită atopică, estimează specialiştii. La aceşti pacienţi, impactul leziunilor este important, fiind de multe ori greu de suportat, iar tratamentul este esenţial pentru a menţine calitatea vieţii.
Dermatita atopică este de durată, având o evoluţie cronică şi tendinţa să reapară periodic. Afecţiunea poate fi însoţită de astm sau de febra fânului.
Chiar dacă boala nu poate fi eliminată complet, tratamentele şi măsurile de îngrijire pot ameliora mâncărimea şi preveni recidivele. Tratamentele actuale trebuie prescrise de medicii dermatologi în funcţie de gradul de severitate al bolii.
Atunci când terapia topică nu mai este suficientă, urmează o terapie sistemică, condusă de medicul specialist. În prezent există opţiuni de terapii biologice pentru formele severe de dermatită atopică, care pot duce la vindecarea leziunilor şi creşte semnificativ calitatea vieţii.
"Lucrurile progresează foarte mult şi poate acesta este unul dintre cele mai bune lucruri pe care îl putem face în aceste emisiuni, să-i informăm pe pacienţi, să ştie că lucrurile s-au schimbat şi nu trebuie să facă altceva decât să meargă la medic. Unii sunt resemnaţi pentru că zeci de ani li s-a spus să se ungă cu nişte creme", a completat medicul dermatolog.
Puteţi viziona înregistrarea emisiunii pe canalul de Youtube al 360medical.ro:
