Noul test ADN identifică mai rapid şi mai precis o serie de boli genetice neurologice şi neuromusculare greu de diagnosticat. Testul a fost dezvoltat de o echipă de cercetători de la Institutul de Cercetări Medicale Garvan din Sydney împreună cu alţi colaboratori din Australia, Marea Britanie şi Israel.
„Am diagnosticat corect toţi pacienţii cu afecţiuni deja cunoscute, inclusiv boala Huntington, sindromul X fragil (FRAXA), ataxie cerebeloasă ereditară, distrofie miotonică, epilepsie mioclonică, boala neuronului motor şi multe altele“, a declarat dr. Ira Deveson, director al departamentului de tehnologie genetică la Institutul Garvan şi autor principal al studiului.
Bolile care pot fi identificate prin acest test aparţin unei clase de peste 50 de afecţiuni cauzate de secvenţe ADN repetitive neobişnuit de lungi în genele unei persoane, cunoscute sub numele de „tulburări de expansiune cu repetări scurte în tandem, STR - short tandem repeats“.
„Acestea sunt adesea dificil de diagnosticat din cauza simptomelor complexe cu care se prezintă pacienţii, a naturii care provoacă aceste secvenţe repetitive şi a limitărilor metodelor de testare genetică existente“, spune dr. Deveson.
Studiul, publicat săptămâna trecută în Science Advances, arată că testul este precis, ceea ce va permite echipei să înceapă validările pentru a-l face disponibil în serviciile de patologie din întreaga lume.
Un pacient care a participat la studiu, a realizat pentru prima dată că ceva nu era în regulă atunci când a întâmpinat probleme neobişnuite de echilibru în timpul unei lecţii de schi.
„A fost foarte îngrijorător să am simptome care, de-a lungul anilor, au evoluat în severitate, de la a fi o persoană activă şi energică, la a nu putea merge fără sprijin. Am făcut teste peste teste în ultimii zece ani, dar fără niciun răspuns care să explice ce este în neregulă“, spune John, care a fost diagnosticat în cele din urmă cu o boală genetică rară numită sindromul CANVAS, care afectează creierul. „E o consolare să mi se confirme în cele din urmă, genetic, diagnosticul şi mă bucur să ştiu că, în viitorul apropiat, alţi pacienţi cu acest tip de afecţiuni vor putea fi diagnosticaţi mult mai repede decât mine“, a mai spus el.
Pentru pacienţi ca John, acest test este revoluţionar, şi va ajuta procesul de diagnosticare care de multe ori este dificil, spune dr. Kishore Kumar, coautor al studiului şi neurolog la spitalul Concord.
Tulburările de expansiune anormală a ADN-ului, cauzate de repetarea excesivă a unei secvenţe de ADN, pot fi transmise genetic, pot pune viaţa în pericol şi, în general, implică leziuni musculare şi nervoase, precum şi alte complicaţii în tot organismul.
Testele genetice actuale pentru tulburările de expansiune anormală a secvenţelor repetitive de ADN tind să dea rateuri, spune dr. Kumar. „Atunci când pacienţii prezintă simptome, poate fi dificil de spus despre care dintre cele 50 de expansiuni genetice este vorba, aşa că medicii trebuie să decidă ce gene să testeze pe baza simptomelor persoanei şi a istoricului familial. Dacă testul respectiv revine negativ, pacientul rămâne fără un diagnostic clar. Testarea poate continua ani de zile fără a putea identifica genele implicate în boala acestor pacienţi. Noi numim asta „odiseea diagnosticării“, şi poate fi destul de stresant şi costisitor pentru pacienţi şi familiile lor. Acest nou test va revoluţiona complet modul în care diagnosticăm aceste boli, deoarece acum putem testa toate tulburările simultan cu un singur test ADN şi putem oferi un diagnostic genetic clar, ajutând pacienţii să evite ani de biopsii musculare sau nervoase inutile pentru boli pe care nu le au sau tratamente riscante care le suprimă sistemul imunitar“, spune dr. Kumar.
Deşi tulburările de expansiune anormală a secvenţelor repetate de ADN nu pot fi vindecate, un diagnostic mai rapid îi poate ajuta pe medici să identifice şi să trateze complicaţiile bolii mai devreme, cum ar fi problemele cardiace asociate cu ataxia Friedreich (FA).
Testul funcţionează prin scanarea genomului unui pacient folosind o tehnologie numită secvenţiere nanopore, folosind o singură probă de ADN extrasă, de obicei, din sânge.
„Am programat dispozitivul nanopore să se perfecţioneze în cele aproximativ 40 de gene despre care se ştie că sunt implicate în aceste tulburări şi să citească secvenţele lungi şi repetitive de ADN care provoacă boli. Separând cele două fire de ADN şi citind secvenţele de litere repetitive (combinaţii de A, T, G sau C), putem scana şi identifica repetările anormal de lungi din genele pacientului, care reprezintă semne distinctive ale acestor boli. Într-un singur test, putem căuta fiecare secvenţă de expansiune care se repetă şi care cauzează boli cunoscute şi, eventual, putem descoperi secvenţe noi care ar putea fi implicate în boli care nu au fost încă descrise“, explică dr. Deveson.
Tehnologia nanopore folosită la testare este mai practică şi mai ieftină decât testele standard, şi astfel echipa speră că va putea fi absorbită mai uşor de laboratoarele medicale. „Cu nanopore, dispozitivul de secvenţiere a genelor a fost redus de la dimensiunea unui frigider la dimensiunea unui capsator şi costă în jur de 1000 de dolari, în comparaţie cu sutele de mii de dolari necesari pentru tehnologiile de secvenţiere a ADN-ului folosite în prezent“, spune dr. Deveson.
Echipa se aşteaptă ca această tehnologie să fie utilizată în practica de diagnosticare în următorii doi până la cinci ani. Unul dintre paşii-cheie către acest obiectiv este obţinerea unei acreditări clinice pentru folosirea acestui tip de testare.
Odată acreditat, testul va transforma cercetarea bolilor genetice, crede dr. Gina Ravenscroft, coautor al studiului, cercetător în domeniul geneticii bolilor rare la Institutul de Cercetări Medicale Harry Perkins, din Australia.
„Tulburările genetice cu debut adult nu au primit la fel de multă atenţie de cercetare ca cele care apar în viaţa timpurie. Identificând mai multe persoane cu aceste boli rare cu debut adult, inclusiv pe cei care pot fi pre-simptomatici, vom putea afla mai multe despre o gamă întreagă de boli rare prin studii de cohortă care altfel ar fi greu de realizat“, a mai spus dr. Ravenscroft.
