Planul Naţional de Combatere a Cancerului, lansat în ianuarie de Administraţia Prezidenţială, a fost adoptat miercuri de Senat, urmând să fie trimis spre dezbatere în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest domeniu.
Planul a fost lansat oficial în 19 ianuarie într-un eveniment care a avut loc la Palatul Cotroceni. Planul vizează încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient.
PRINCIPALELE PREVEDERI ALE PLANULUI
Grupul de lucru care a elaborat Planul Naţional de Combatere a Cancerului a stabilit că obiectivul principal al acestuia este realizarea unui traseu bine stabilit şi standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri, pentru o abordare multidisciplinară şi integrată a cancerului.
Pentru ca acest obiectiv să fie atins, experţii au stabilit mai multe ţinte specifice. Una dintre principalele ţinte este crearea unui fond de inovaţie în sănătate.
“Acest fond este veriga lipsă a sistemului de compensare din România. Fondul poate oferi pacienţilor acces la cele mai noi terapii, pentru afecţiuni fără alternativă terapeutică modernă şi eficientă, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi până la includerea în rambursare”, se menţionează în document.
În alte ţări europene – precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia Spania sau Ungaria -, autorităţile oferă o şansă pacienţilor să obţină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), înainte ca aceste produse să obţină decizia locală de evaluare, pentru introducerea în sistemul de rambursare.
Un alt obiectiv important este crearea unui Registru Naţional de Cancer funcţional până cel târziu în 2024, realizarea unui traseu standardizat pentru pacient, elaborat de Ministerul Sănătăţii, în termen de 90 zile de la aprobarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului şi introducerea unui termen de 60 zile de la suspiciune până la iniţierea tratamentului (perioadă în care se va face bilanţul pacientului, adică stadializare şi evaluare status biologic).
Planul mai prevede standardizarea acordării consilierii specifice pacientului oncologic, atât din punct de vedere al unui plan general de alimentaţie, cât şi din punct de vedere psihologic, integrarea centrelor naţionale de cancer în reţelele europene.
Alte obiective vizate sunt cuantificarea exactă a celor mai frecvenţi factori de risc şi favorizanţi asociaţi cu apariţia cancerelor, elaborarea unui mod de lucru standardizat al tumor board şi al documentaţiei doveditoare şi creşterea accesului la serviciile de îngrijiri paliative pentru pacientul oncologic.
O altă ţintă vizată prin acest plan naţional este dezvoltarea de soluţii concrete care ar putea îmbunătăţi interacţiunea între centrele sistemului naţional de sănătate, inclusiv prin posibile lor facilităţi de conectare în reţea.
