Un nou mecanism prin care particulele poluante din aer pot declanşa cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată a fost prezentat la Congresul Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) 2022, care se desfăşoară în perioada 9 - 13 septembrie, la Paris.
Particulele care se găsesc în mod obişnuit în aer, provenind de la evacuarea vehiculelor şi de la arderea combustibililor fosili, sunt asociate cu riscul de cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), şi reprezintă peste 250.000 de decese prin cancer pulmonar la nivel global, pe an.
„Particulele din aer care rezultă din arderea combustibililor fosili, accentuând schimbările climatice, au un impact direct asupra sănătăţii umane printr-un mecanism important, ignorat până acum, care cauzează cancer în celulele pulmonare", a declarat Charles Swanton, clinician şef al Institutului Francis Crick şi al Cancer Research UK, Londra, Marea Britanie, care a prezentat rezultatele cercetării la Simpozionul ESMO 2022 care are loc zilele acestea, la Paris..
„Riscul de cancer pulmonar din cauza poluării aerului este mai mic decât în cazul fumatului, dar nu putem avea control asupra a ceea ce respirăm. La nivel global, mai mulţi oameni sunt expuşi la niveluri nesigure de poluare a aerului decât la substanţele chimice toxice din fumul de ţigară, iar aceste noi date leagă importanţa abordării sănătăţii climatice de îmbunătăţirea sănătăţii umane”, a mai precizat medicul.
Noile descoperiri se bazează pe cercetări umane şi de laborator asupra mutaţiilor genei EGFR, care au fost observate la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată.
Într-un studiu efectuat pe aproape o jumătate de milion de oameni care trăiesc în Anglia, Coreea de Sud şi Taiwan, expunerea la concentraţii crescânde de particule în suspensie (PM) cu un diametru de 2,5 micrometri (μm) a fost legată de un risc crescut de cancer pulmonar fără celule mici cu mutaţii în gena EGFR.
În studiile de laborator, oamenii de ştiinţă de la Francis Crick Institute au arătat că aceleaşi particule poluante (PM2.5) au promovat schimbări rapide în celulele căilor respiratorii, care au avut mutaţii în gena EGFR şi în altă genă legată de cancerul pulmonar, oncogena KRAS, conducându-le să se dezvolte către o stare de celulă stem canceroasă.
Cercetătorii au mai descoperit că poluarea aerului determină afluxul de macrofage care eliberează mediatorul inflamator, interleukina-1β, conducând la expansiunea celulelor cu mutaţii EGFR ca răspuns la expunerea la PM2.5. Blocarea interleukinei-1β a inhibat iniţierea cancerului pulmonar.
Descoperirile au fost în concordanţă cu datele dintr-un studiu clinic amplu, realizat anterior, care a arătat o reducere dependentă de doză a incidenţei cancerului pulmonar atunci când pacienţii au fost trataţi cu anticorpul anti-IL1β, canakinumab.
Într-o serie finală de experimente, echipa a folosit tehnici de ultimă generaţie pentru profilarea mostrelor mici de ţesut pulmonar normal şi au descoperit mutaţii ale genelor EGFR şi KRAS, care conduc cancerul, în 18% şi, respectiv, 33% dintre probele pulmonare normale.
„Am descoperit că mutaţii în genele EGFR şi KRAS, întâlnite în mod obişnuit în cancerele pulmonare, sunt de fapt prezente în ţesutul pulmonar normal şi sunt o consecinţă probabilă a îmbătrânirii. În cercetările noastre, aceste mutaţii au potenţat slab cancerul în modelele de laborator, dar atunci când celulele pulmonare cu aceste mutaţii au fost expuse la poluanţii din aer, am văzut mai multe tipuri de cancer şi acestea au apărut mai repede decât atunci când celulele pulmonare cu aceste mutaţii nu au fost expuse la poluanţi, ceea ce sugerează că poluarea aerului promovează iniţierea cancerului pulmonar în celulele care adăpostesc mutaţii ale oncogenelor", au mai spus autorii studiului.
Cercetătorii vor acum să afle de ce unele celule pulmonare cu mutaţii devin canceroase atunci când sunt expuse la poluanţi, în timp ce altele nu.
„Cunoaştem de multă vreme legătura dintre poluare şi cancerul pulmonar şi acum avem şi o posibilă explicaţie. Întrucât consumul de combustibili fosili merge mână în mână cu poluarea şi emisiile de carbon, avem un mandat puternic pentru combaterea acestor probleme, atât din motive de mediu, cât şi din motive de sănătate”, a comentat rezultatele, Tony Mok, de la universitatea chineză din Hong Kong, care nu a fost implicată în studiu.
Studiul a fost realizat de oamenii de ştiinţă de la Francis Crick Institute şi University College London, şi a fost finanţat de Cancer Research din Marea Britanie.
