Efectele expunerii prelungite în faţa ecranelor de smartphone, tabletă, PC, TV în timpul copilăriei au fost studiate pe larg în ultimii ani. Dovezile indică faptul că timpul petrecut excesiv pe ecran este dăunător atât dezvoltării neurologice a copiilor, cât şi socializării. Acest lucru se datorează faptului că, printre altele, ele acest obicei îi face să se deconecteze de mediul înconjurător, ceea ce duce la dependenţe foarte reale, care necesită adesea intervenţia unui profesionist în sănătatea mintală.
Utilizarea excesivă a ecranului poate provoca tulburări de învăţare neurocognitivă în stadiile incipiente ale formării personalităţii în copilărie. Dar, mai presus de toate, timpul petrecut în faţa televizoarelor, la jocuri video pe telefoane mobile şi tablete în timpul copilăriei şi adolescenţei duce la un stil de viaţă sedentar. De fapt, există deja o legătură dovedită între utilizarea excesivă a ecranelor şi creşterea stilului de viaţă sedentar în rândul copiilor.
Potrivit unui nou studiu, condus de Andrew Agbaje de la Universitatea din Finlanda de Est din Kuopio şi prezentat la Congresul Societăţii Europene de Cardiologie din 2023, copiii sedentari prezintă un risc crescut de leziuni cardiace la vârsta adultă timpurie. Cu alte cuvinte, inactivitatea în timpul copilăriei poate pregăti terenul pentru atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale mai târziu în viaţă, chiar dacă greutatea şi tensiunea arterială sunt în limitele normale.
Cercetarea a analizat efectele cumulate ale timpului în care copiii sunt sedentari asupra inimii, extrăgând date din Children of the 90s, un studiu multigeneraţional de referinţă, care este unic prin amploarea şi profunzimea sa. Acesta a urmărit sănătatea şi stilul de viaţă a 14.500 de copii născuţi în 1990 şi 1991 până în viaţa lor adultă.
Copiii incluşi în studiu, 55% dintre ei fete şi 45% băieţi, au fost rugaţi la vârsta de 11 ani să poarte un smartwatch care le-a monitorizat activitatea timp de şapte zile. La 15 ani li s-a cerut să repete acest lucru, apoi din nou la 24 ani. În paralel, a fost efectuată o analiză ecocardiografică a ventriculului stâng al fiecărui subiect la vârsta de 17 şi 24 de ani, care a fost apoi ajustată pentru înălţime, sex, tensiune arterială, grăsime corporală, consumul de tutun, activitatea fizică şi statutul socioeconomic.
Rezultatele au indicat că la vârsta de 11 ani subiecţii erau sedentari o medie de 362 de minute pe zi. În adolescenţă (vârsta de 15 ani), aceasta a crescut la 474 de minute pe zi, iar apoi a crescut la 531 de minute pe zi la vârsta adultă (vârsta de 24 de ani). Timpul sedentar a crescut cu o medie de 2,8 ore pe zi în cei 13 ani de studiu. O mare parte din acest timp sedentar a fost petrecut în faţa ecranelor.
Ecocardiografia a înregistrat o creştere a greutăţii inimii în rândul tinerilor care s-a corelat direct cu sedentarismul. Odată ce au intrat la vârsta adultă, a crescut probabilitatea atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale. Această relaţie directă între timpul inactiv acumulat şi afectarea inimii a fost independentă de greutatea corporală şi tensiunea arterială.
Până acum, este cunoscut faptul că stilul de viaţă sedentar creşte riscul de afecţiuni metabolice (cum ar fi obezitatea şi diabetul de tip 2), boli neurodegenerative şi boli cardiovasculare la adulţi.
Noul studiu arată că sedentarismul la o vârstă foarte fragedă – în special timpul nerestricţionat pe ecran – poate duce la un debut mai devreme al bolilor cardiovasculare la vârsta adultă. Din acest motiv, este de maximă importanţă ca părinţii să încurajeze copiii şi adolescenţii să se mişte mai mult şi să limiteze timpul pe care îl petrec uitându-se la televizor sau utilizând reţelele sociale şi jocurile video.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) susţine că şapte ore pe zi petrec în medie copiii pe mijloacele de divertisment, inclusiv televizoare, computere, telefoane şi alte dispozitive electronice, motiv pentru care le recomandă părinţilor şi îngrijitorilor să elaboreze un plan (Family Media Plan) care să ţină cont de nevoile de sănătate, educaţie şi divertisment ale fiecărui copil, precum şi ale întregii familii.
,,Limitele sunt importante, încercaţi să respectaţi rutinele. Asiguraţi-vă că utilizarea tehnologiei nu înlocuieşte somnul, activitatea fizică, citirea, timpii de reflecţie sau conexiunea familială. Creaţi un plan despre cât timp copiii se pot juca jocuri video online cu prietenii. Provocaţi copiii să practice „autocontrolul tehnologic” şi să oprească singuri televizorul, tableta sau jocul video”, au fost sfaturile AAP oferite părinţilor americani pe timp de pandemie.
