Perioada estivală este aşteptată cu nerăbdare, fiind asociată cu concediul, cu momentele de relaxare la malul mării sau la munte, precum şi cu plimbările în aer liber. Cu toate acestea, expunerea prelungită la soare în timpul verii poate duce la probleme precum arsuri solare, hipertermie sau insolaţie.
De asemenea, contactul cu apa sărată poate genera reacţii alergice, iar utilizarea piscinelor este asociată în unele cazuri cu un risc mai mare de a contacta o infecţie. În plus, în timpul călătoriilor se pot produce schimbări în obiceiurile alimentare, iar consumul de alimente provenite din surse nesigure poate creşte riscul de gastroenterite.
În situaţii în care pacientul manifestă semne şi simptome precum febră, tahicardie, valori tensionale crescute, slăbiciune, letargie, înroşirea feţei şi a corpului, este recomandat ca acesta să solicite asistenţă medicală de urgenţă sau să se prezinte la cea mai apropiată unitate spitalicească. Prezentarea la medic este indicată şi în caz de diaree acută, durere abdominală, crampe, greaţă, vărsături, febră mare. Astfel de manifestări clinice ar putea indica o gastroenterită, întâlnită frecvent vara.
În cazul unei urgenţe de sezon, este bine de ştiut că Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din Bucureşti care dispune de un Compartiment de Primiri Urgenţe (CPU), ce poate asigura atât asistenţă medicală de urgenţă cât şi transport specializat, Departamentul de Urgenţă din cadrul spitalului având în componenţă şi un Serviciu de Ambulanţă, cu dispecerat propriu. Prin intermediul acestui serviciu se poate acorda asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească în Bucureşti şi în ţară.
Reguli de prevenţie pentru o vacanţă fără griji
Înainte de a pleca în vacanţă, specialiştii recomandă să nu uităm de produsele de protecţie solară. Expunerile la temperaturi foarte ridicate, urmate de arsuri solare, produc modificări la nivelul AND-ului celular, ce pot deveni ireversibile la un moment dat şi pot duce la apariţia cancerului de piele.
De asemenea, expunerea prelungită la acţiunea razelor solare poate duce la epuizare termică, hipertermie sau insolaţie. Pentru a combate efectele nedorite ale caniculei asupra stării de sănătate, expunerea la soare în intervalul orar 11.00-17.00 trebuie evitată, vestimentaţia trebuie să fie lejeră, confecţionată din in sau bumbac, în culori deschise, iar pielea trebuie protejată cu creme cu factor ridicat de protecţie solară.
În zilele caniculare trebuie evitată efectuarea de exerciţii fizice intense, care pot duce la deshidratare. Asigurarea unei hidratări adecvate devine esenţială în zilele toride pentru a preveni dezechilibrele generate de transpiraţia excesivă. Se recomandă odihna în locuri răcoroase, umbrite, şi stropirea corpului cu apă. Totuşi, trebuie avut în vedere că un contact brusc al corpului încins cu apa rece poate duce la şoc termic şi prezintă un risc major.
În ceea ce priveşte gastroenteritele, trebuie ţinut cont că infecţia este transmisă deseori pe cale fecal-orală, atunci când o persoană infectată manevrează mâncarea fără a se fi spălat corespunzător pe mâini. De aceea, este recomandată evitarea locurilor supraaglomerate, iar igiena mâinilor trebuie să fie una riguroasă.
Când se impune prezentarea la serviciul medical de urgenţă
Expunerea prelungită la soare, traumatismele mecanice cauzate de zgârieturi, contactul cu nisipul sau pietrişul, purtarea unui rucsac, participarea la sporturi nautice sunt factori de risc care pot cauza leziuni la nivelul aluniţelor. De aceea, aluniţele trebuie verificate atât înainte de concediu, cât şi după, printr-un control dermatologic, în cadrul căruia se poate efectua şi o dermatoscopie. În plus, la orice modificare de dimensiune sau culoare sau la apariţia sângerării, se recomandă prezentarea urgentă la medic.
În privinţa arsurilor solare, trebuie avut în vedere că există câteva semne care te pot trimite de pe plajă direct la medic. De asemenea, din cauza expunerii prelungite la soare în zilele toride, pot să apară hipertermia şi insolaţia. Hipertermia se manifestă prin transpiraţii excesive, slăbiciune, greaţă, vărsături, ameţeli şi lipotimie (leşin), migrene, sete intensă, tulburări ale ritmului cardiac, precum şi la intensificarea simptomatologiei unor boli preexistente (hipertensiune arterială, diabet zaharat, astm bronşic etc.), ceea ce impune un control medical de urgenţă. Pe de altă parte, insolaţia se manifestă prin febră foarte mare, uneori peste 40°C, cefalee, greaţă, ameţeli, puls accelerat, precum şi posibile semne de afectare a sistemului nervos central – tulburări de echilibru, delir şi chiar convulsii, pentru care va fi, de asemenea, necesară prezentarea în urgenţă.
Alte semnale de alarmă pentru prezentarea rapidă la medic ar fi şi cele legate de enterită (greaţă, febră, vărsături, crampe, diaree, deshidratare). În gastroenterita de cauză bacteriană, precum infecţia cu sallmonela, febra înaltă şi scaunele apoase cu sânge sunt deseori întâlnite. Netratată, aceasta poate duce la apariţia semnelor de deshidratare severă, precum starea de oboseală accentuată, setea intensă, senzaţia de gură uscată, crampele musculare, stări de ameţeală şi confuzie, ceea ce face imperios necesară prezentare la un serviciu de urgenţă.
Cum se tratează urgenţele din sezonul estival
După o arsură solară, tratamentul se va concentra pe ameliorarea simptomelor. Medicul urgentist va administra medicaţie antialgică şi antipiretică, pentru ameliorarea durerilor de la nivelul pielii, a cefaleei, precum şi pentru scăderea febrei. De asemenea, se va urmări înlocuirea lichidelor pierdute şi prevenirea deshidratării, iar pacientul va fi sfătuit să evite expunerile la soare până la vindecarea arsurilor. Pe arsuri se vor aplica diferite unguente care ajută la refacerea ţesutului şi se vor lua măsuri pentru a evita suprainfectarea.
Dacă o persoană prezintă simptome de insolaţie, este importat să cerem imediat ajutor de urgenţă. Până la sosirea ambulanţei putem recurge la măsurile de prim ajutor pentru insolaţie. În cazul enteritelor, în mod obişnuit, majoritate pacienţilor se recuperează în câteva zile fără tratament specific. Prevenirea deshidratării, printr-un aport adecvat de lichide, poate ajuta un pacient cu enterită bacteriană, însă, dacă deshidratarea este severă, atunci poate fi necesară asistenţa medicală de urgenţă, pentru administrarea de lichide intravenos. Tratamentul medicamentos recomandat de specialist poate include antidiareice, dar şi antibiotice ţintit, în funcţie de rezultatele furnizate de antibiogramă, pentru a elimina bacteriile care au generat infecţia.
Pacienţii cu afecţiuni apărute în sezonul estival pot apela la Compartimentul de Urgenţă CPU) al Spitalului Clinic SANADOR, îngrijirile medicale de urgenţă fiind asigurate de o echipă de medici urgentişti foarte bine pregătiţi, care au acces 24 de ore din 24 la investigaţii imagistice complexe: RMN 3 Tesla, CT 128 slice, radiologie digitală, ecografii, precum şi la analize medicale, inclusiv în urgenţă, la patul bolnavului, cu ajutorul laboratorului tip point-of-care din CPU. Datorită celor 21 de linii de gardă disponibile nonstop, pacienţii beneficiază de consulturi interdisciplinare sau, după caz, de internare în spital.