Cel mai amplu program de screening al hepatitelor virale B şi C, LIVE(RO)-2 SUD s-a derulat în 12 judeţe din sudul României şi nu doar că şi-a atins obiectivul, acela de-a testa 120.000 de persoane din judeţele aferente regiunilor Sud Muntenia şi Sud-Vest Oltenia (Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Dolj, Olt, Mehedinţi, Vâlcea şi Gorj), dar l-a şi depăşit. 160.000 de persoane au fost testate până la acest moment, iar programul continuă până la finalul lunii iulie 2023 în judeţele Ialomiţa şi Vâlcea, respectiv până la finalul lunii septembrie în judeţele Gorj şi Călăraşi. ,,Campaniile de testare trebuie continuate şi după ce Livero 2 Est şi Livero 2 Sud se vor încheia”, a precizat Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) care doreşte cu ocazia ,,Săptămânii europene a testării pentru hepatite” să atraga atenţia asupra importanţa prevenţiei prin testare în rândul românilor.
Campania de testare LIVERO-2 SUD a debutat în vara anului 2021, derulându-se prin cele 422 de cabinete de medicină de familie afiliate. Până la începutul lunii mai au fost depistaţi 3.464 de pacienţi având infecţia cu virusul hepatitic B sau C, rezultând o prevalenţă generală raportată la numărul celor testaţi de 2,18%. Dintre persoanele depistate, 2.183 au virusul hepatitic B (1,51% prevalenţă), 1.255 au infecţia cu virusul hepatitic C (0,76% prevalenţă) şi 26 coinfecţia cu ambele virusuri hepatitice, B şi C.
În urma investigaţiilor suplimentare, din rândul pacienţilor depistaţi cu virusul hepatitic B s-a evidenţiat că un procent de 6,25% au şi coinfecţia cu virusul Delta. Dintre cei 3.464 de pacienţi depistaţi în cadrul programului de screening, 2.601 au ajuns la stadializare (continuarea investigaţiilor specifice) într-unul dintre centrele de prevenţie din cadrul Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti sau al Spitalului Clinic de Urgenţă Craiova.
În aceste centre, persoanele depistate pozitiv sunt evaluate de medici gastroenterologi cu expertiză în domeniul hepatitelor virale, este stabilit diagnosticul final, stadiul afecţiunii şi parcursul terapeutic.
,,Aproape 25% dintre pacienţii depistaţi refuză să vină în Centrele de Prevenţie pentru continuarea investigaţiilor fie pentru că nu acceptă boala, fie de teama stigmatizării sau a gândului că afecţiunea lor ar putea fi aflată şi de alte persoane apropiate. O parte dintre pacienţii depistaţi aleg să meargă la spitalele locale, iar unii nu ajung din cauza unor afecţiuni asociate mai grave”, arată un comunicat de presă al Institutului Clinic Fundeni, instituţie care a implementat Proiectul „LIVE(RO)2-SUD: Program regional de prevenire, screening şi diagnostic al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatice B/D şi C”, în parteneriat cu Asociaţia Română Anti SIDA – ARAS.
Cea mai mare prevalenţă raportată la persoanele testate de medicii de familie prin acest program se înregistrează până acum în judeţul Gorj, cu 3,24%, urmat de Dâmboviţa cu 2,55% şi Vâlcea cu 2,39%.
La polul opus, cea mai mica prevalenţă generală s-a observat în judeţul Giurgiu, unde au fost depistaţi 207 pacienţi pozitivi, dintre care 105 cu virusul hepatitic B (0,85%) şi 102 (0,82%) având infecţia cu virusul hepatitic C.
În cadrul Programului au fost testate până la începutul lunii mai 99.909 femei şi depistate 1.206 cu virusul hepatitic B (1,21%), 935 cu virusul hepatitic C (0,94%) şi 19 având coinfecţia cu cele doua virusuri hepatitice B şi C (0,02%).
În ceea ce priveşte bărbaţii, au fost testaţi 59.623, din rândul cărora au fost depistaţi 977 cu virusul hepatitic B (1,64%), 320 cu virusul hepatitic C (0,54%), respectiv şapte având coinfecţia cu ambele virusuri (0,01%).
Raportat la categoriile de vârstă, au fost testate 8.752 de persoane sub 25 de ani şi depistate 17 cu virusul hepatitic B şi şapte cu virusul hepatitic C, rezultând o prevalenţă generală de 0,27% la această categorie de vârstă.
Din categoria de vârstă cuprinsă între 25 şi 54 de ani, au fost testate 71.366 de persoane, dintre care au fost depistate 1.288 cu virusul hepatitic B (1,80%), 228 cu virusul hepatitic C (0,32%), respectiv 10 având coinfecţia cu virusurile hepatitice B şi C.
În ceea ce priveşte persoanele peste 54 de ani, au fost testate 79.414 persoane. Au fost depistaţi 878 pacienţi cu virusul hepatitic B (1,11%), 1020 cu virusul hepatitic C (1,28%), respectiv 16 (0,02%) cu ambele virusuri hepatitice.
Raportat la populaţia testată, se observă o prevalenţă mai crescută în ceea ce priveşte infecţia cu virusul hepatitic B la populaţia activă din segmentul de vârstă 30-39 de ani, în special bărbaţi (peste 3%), şi 40 -49 de ani. În acelaşi timp, infecţia cu virusul hepatitic C este mai prezentă în categoria de vârstă peste 54 de ani (1,28%).
Specialiştii recomandă vaccinarea împotriva infecţiei cu virusul hepatitic B, vaccinul se poate administra la orice vârstă şi este cea mai eficientă măsură de prevenţie împotriva acestui virus. În România a fost introdus vaccinul antihepatitic B în Programul Naţional de Vaccinare începând cu anul 1995, fiind administrat nou-născuţilor în primele 24 de ore de la naştere, cu rapel la 1 lună, la 2 luni şi la 12 luni după prima injecţie.
De asemenea, aproape 80% dintre pacienţii cu virusul hepatitic B au un grad de fibroză mic, iar peste 70% o încărcătură virală scăzută sau nedetectabilă, în timp ce aproape 60% dintre pacienţii care au şi coinfecţia cu virusul D au un grad de fibroză avansat.
Persoanele depistate cu virusul hepatitic C au avut încărcătura virală detectabilă în proporţie de peste 70%, gradul de fibroză fiind avansat la aproximativ 40% dintre ele.
,,Din aceste campanii au rezultat câteva sute de pacienţi cu hepatită B plus Delta şi aceşti oameni au nevoie de terapiile inovatoare. Şi dacă e să ne uităm la vârsta pacienţilor, cred că asta ar trebui să ne încurajeze şi să încurajeze autorităţile şi mai mult să se grăbească în a da drumul la terapie. În ceea ce priveşte depistarea, co-infecţia cu B plus Delta este mult subdiagnosticată în acest moment. Şi avem o reală problemă”, a afirmat Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), în cadrul primei ediţii a dezbaterii Intellectual Property and New Health Challenges, organizată de 360medical.ro.
