Proiectul "Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame" semnalizează procentele alarmanete de mortalitate în rândul gravidelor, al mamelor, precum şi al copiilor şi propune câteva soluţii pentru îmbunătăţirea Programului Naţional de Sănătate a femeii şi copilului. În data de 17 septembrie 2018 a avut loc dezbaterea cu tema „Sănătatea mamei – prioritate pentru România” organizată de Fundaţia World Vision România, sub patronajul Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.
Fundaţia World Vision România, sub patronajul Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor a organizat această dezbatere, în contextul în care România se situează în topul indicatorilor privind mortalitatea maternă, mortalitatea neonatală, numărul avorturilor şi incidenţa sarcinilor nedorite la minore. Scopul urmărit a constat în facilitarea accesului la servicii medicale de specialitate pe perioada sarcinii.
Conform statisticilor, în România mortalitatea maternă este dublă în comparaţie cu media Uniunii Europene (14,5%000 născuţi vii în 2015), cauzele principale fiind legate de riscuri obstetricale directe (46%), riscuri obstetricale indirecte (29%) şi avorturi (25%). Mai mult, rata avorturilor este dublă faţă de media UE-27, 96% din decesele prin avorturi provocate fiind înregistrate în mediul rural. În plus, România ocupă un loc fruntaş şi în ceea ce priveşte sarcina şi ratele de avort la adolescente - una din zece mame este minoră, iar 9% din totalul anual al avorturilor se înregistrează în rândul femeilor sub 19 ani, principala cauză fiind lipsa de educaţie sexuală a adolescenţilor şi neutilizarea contraceptivelor (60% din adolescenţi). De asemenea, 1 din 5 femei gravide nu merge la control medical prenatal, iar un procent de 25% dintre femeile din mediul rural nu au asigurare medicală.
Pornind de la aceste date alarmante, Fundaţia World Vision România, alături de experţi în politici de sănătate publică, au conturat, în cadrul dezbaterii, şase propuneri legislative pentru îmbunătăţirea Programului Naţional de Sănătate a femeii şi copilului:
• acces gratuit şi necondiţionat pentru femeile însărcinate la serviciile medicale pre- şi postnatale incluse în pachetul minimal de servicii medicale şi în pachetul de servicii de bază, indiferent dacă acestea sunt sau nu asigurate;
• acces gratuit la serviciile comunitare de planificare familială pentru populaţia vulnerabilă;
• serviciile de planificare familială şi serviciile pre- şi postnatale vor putea fi acordate, în limitele competenţei, atât de moaşele licenţiate, cât şi de structurile de asistenţă medicală comunitară;
• reglementarea şi extinderea Programului de screening perinatal şi neonatal organizat în structura Programului Naţional de Sănătate a femeii şi copilului;
• implementarea unor măsuri pentru aderenţa la monitorizare - transport gratuit, indemnizaţie lunară de hrană şi măsuri de suport psiho-social;
• aplicarea unor sancţiuni contravenţionale pentru furnizorii de servicii medicale care încalcă legislaţia privind drepturile femeilor gravide, lăuzelor şi copiilor.
Proiectul pilot „Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame” a fost lansat în martie 2016 de Fundaţia World Vision România, împreună cu compania farmaceutică Merck Sharp and Dohme (MSD) România, în cadrul iniţiativei globale MSD for Mothers. Prin intermediul său au fost asistate şi conciliate mai mult de 22 000 de femei din mediul rural, cu scopul de a crea un model de succes pentru reducerea mortalităţii infantile, de sarcini nedorite şi de avorturi la minore. A fost desfăşurat în 30 de comunităţi rurale din Dolj, Vaslui şi Vrancea şi a presupus crearea de grupuri pentru diseminarea informaţiilor, creşterea competenţelor şi crearea de module de e-learning.
Doctor Cornelia Paraschiv Scărlătescu, manager proiect, World Vision România a declarat pentru 360medical.ro:
Intenţionaţi să continuaţi acest program? Dacă da, în ce zone din ţară şi pe ce perioadă?
Intenţia noastră a fost de a continua acest proiect, din păcate nu a fost posibil. Dar ştiu că acest proiect a fost de interes cel puţin la nivelul Asociaţiei Comunelor din România. Primăriile din mai multe judeţe au fost interesate de proiect. Poate vor găsi în viitor o resursă potrivită pentru a contribui, dar acest instrument pe care noi îl testăm, pe care îl vom adresa Ministerului Sănătăţii, Asociaţiilor de Medicilor, societăţilor profesionale vor constitui baza pentru alte demersuri de genul acesta. Sunt sigură că MSD va găsi soluţii pentru continuarea acestui proiect care a fost unul de notorietate, de succes, care a stârnit foarte multe întrebări, dar şi soluţii.
