Se estimează că 17,9 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2019, reprezentând 32% din toate decesele la nivel mondial. Este important să se detecteze cât mai devreme bolile cardiovasculare şi date noi sugerează că femeile aflate în postmenopauză au riscuri mai mari de a suferi un atac de cord sau deces decât bărbaţii de vârstă similară chiar dacă au placă de aterom şi unii şi alţii.
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces la nivel global. 38% din cele 17 milioane de decese premature au fost cauzate de bolile cardiovasculare. Dintre aceste decese, 85% au fost cauzate de atac de cord şi accident vascular cerebral.
Rezultatele unei cercetări prezentate recent la reuniunea anuală a Societăţii Europene de Cardiologie EACVI 2023, de la Barcelona au scos la iveală că riscul de evenimente cardiovasculare majore este diferit la femei şi bărbaţi de aceeaşi vârste. Acest lucru sugerează că rezultatele angiografiei computerizate coronariene ar putea fi utilizate pentru a ghida deciziile de tratament în cadrul grupului demografic, au remarcat experţii implicaţi în cercetare.
Pentru studiul lor, echipa a folosit imagini de la aproape 25.000 de participanţi înscrişi în registrul CONFIRM. Ei au evaluat plăcile de aterom ale participanţilor de la 0 la 42 pe baza prezenţei plăcii, compoziţiei, localizării şi severităţii îngustării (scor Leiden CCTA). Aceste scoruri au fost evaluate împreună cu vârsta participanţilor, sexul, factorii de risc cardiovascular, istoricul familial şi antecedentele de evenimente cardiovasculare adverse majore (MACE).
Pentru femei, debutul aterosclerozei coronariene a avut loc cu o întârziere de 12 ani faţă de bărbaţi. Femeile au prezentat mai des boli non-obstructive şi au avut, de asemenea, o placă de aterom semnificativ mai mică în comparaţie cu bărbaţii.
„În acest studiu, riscul crescut pentru femei faţă de bărbaţi a fost observat în special la femeile aflate în postmenopauză cu cel mai mare scor CCTA din Leiden. Acest lucru ar putea fi parţial din cauza faptului că diametrul interior al arterelor coronare este mai mic la femei, ceea ce înseamnă că aceeaşi cantitate de placă ar putea avea un impact mai mare asupra fluxului sanguin”, a remarcat dr. Sophie van Rosendael, de la Centrul Medical al Universităţii Leiden din Olanda, autorul studiului.
Dacă sunt confirmate aceste constatări de studii suplimentare, ar putea avea un impact asupra tipurilor de tratament pentru pacienţii afectaţi.
„Deoarece plăcile aterosclerotice devin o ţintă pentru a decide intensitatea terapiei pentru a preveni atacurile de cord, rezultatele pot avea un impact asupra tratamentului. Rezultatele noastre indică faptul că, după menopauză, femeile pot avea nevoie de o doză mai mare de statine sau de adăugarea unui alt medicament hipolipemiant”, a explicat autoarea studiului.
În studiu au fost incluse 11.678 de femei cu vârsta medie 58,5 ani şi 13.272 de bărbaţi cu vârsta medie 55,6 ani şi toţi participanţii au fost urmăriţi timp de 3,7 ani.
