Asistenţii medicali, tehnicienii din domeniul sănătăţii şi în general personalul medical se confruntă cu un risc mai mare de sinucidere decât populaţia generală din SUA, arată un nou studiu.
Cercetătorii au subliniat că aceşti lucrători trebuie să îndeplinească sarcini stresante în timp ce îngrijesc pacienţii bolnavi şi au puţin control asupra rezultatelor pacienţilor.
„Rolurile relaţionale ale lucrătorilor din domeniul sănătăţii sunt adesea caracterizate de trăsături de personalitate perfecţioniste sau compulsive care îi pot face să fie excesiv de dedicaţi muncii lor şi să aibă dificultăţi în a-şi lua timp liber, toate acestea pot contribui la o auto-îngrijire deficitară şi pot întârzia recunoaşterea nevoii de ajutor”, a declarat dr. Mark Olfson, profesor la Departamentul de Psihiatrie al Universităţii Columbia, primul autor al studiului, potrivit medicalxpress.com.
Cercetarea, publicată în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane, a analizat un grup reprezentativ la nivel naţional, format din peste 1,8 milioane de adulţi cu vârsta de 26 de ani şi peste. Cadrele medicale au fost împărţite în şase grupuri - medici, asistenţi medicali, alţi practicieni care diagnosticau sau tratează îngrijirea sănătăţii, tehnicieni în domeniul sănătăţii, lucrători de asistenţă medicală şi lucrători din domeniul sănătăţii sociale/comportamentale - şi au fost comparate cu lucrătorii care nu fac parte din domeniul sănătăţii.
Analiza datelor a arătat că asistentele medicale şi tehnicienii din domeniul sănătăţii au avut mai multe şanse decât lucrătorii care nu fac parte din domeniul sănătăţii să se sinucidă. Între timp, ratele de sinucidere ale medicilor au fost aproximativ aceleaşi cu cele din populaţia generală, la rate anuale standardizate de sinucidere de 13 la fiecare 100.000 de oameni.
Raportul a mai constatat că îngrijirea sănătăţii este mai puternic asociată cu riscul de sinucidere în rândul lucrătorilor de sex feminin.
În cercetările anterioare, Olfson a constatat, de asemenea, că asistentele medicale, asistenţii sociali şi alţi lucrători în domeniul sănătăţii csunt expuşi unui risc semnificativ mai mare de deces prin supradoză de droguri în comparaţie cu lucrătorii care nu fac parte din domeniul sănătăţii.
Studiul nu include date din pandemia de COVID-19, care a declanşat niveluri crescute de stres şi epuizare în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii.
Mayer Bellehsen, director fondator al Centrului pentru Stres Traumatic, Rezilienţă şi Recuperare şi al Diviziei Feinberg a Centrului Unificat de Sănătate Comportamentală pentru Veteranii Militari şi familiile acestora, a declarat că schimbarea sistemului de sănătate pentru a sprijini mai bine lucrătorii ar fi o sarcină grea.
„Există numeroase niveluri de schimbare care trebuie să aibă loc, de la abordarea directă a accesului şi a stigmatizării în jurul sănătăţii mintale până la crearea unor medii care sunt suficient de resurse şi de susţinere, cu un accent mai mic pe cerinţele de productivitate”, a spus Bellehsen, care nu a fost implicat în studiu.
La dezbaterea Mental Health 360 organizată toamna trecută de către 360medical.ro, dr. Eugenia Bratu, medic primar sănătate publică şi management la Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi Şef lucrări la UMF ,,Carol Davila” afirma că ,,48.000 de persoane decedează în fiecare an la nivelul Uniunii Europene prin suicid. Dacă ar fi să facem aşa o a comparaţie, locuitorii unui oraş un pic mai mic decât Giurgiu ar deceda practic în fiecare an prin suicid în Uniunea Europeană”.
