România devine observator al ELIXIR, o infrastructură de cercetare în ştiinţele vieţii. UMF "Carol Davila", rol important în acest demers

România devine observator al ELIXIR, o infrastructură de cercetare în ştiinţele vieţii. UMF "Carol Davila", rol important în acest demers

România a devenit observator în cadrul organizaţiei ELIXIR, o infrastructură de cercetare în ştiinţele vieţii, inclusiv cercetare medicală, după ce board-ul organizaţiei a aprobat solicitarea în 30 octombrie. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti a avut un rol important în realizarea acestui demers.

"Statutul de observator permite comunităţii de bioinformatică din România să aibă colaborări aprofundate cu alţi membri ai ELIXIR şi facilitează tranziţia către aderarea deplină la ELIXIR, care ar putea avea loc în următorii ani", a transmis organizaţia, într-un comunicat.

ELIXIR are 22 de membri cu drepturi depline (state şi organizaţii) şi alţi doi observatori, Cipru şi Austria.

Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila a avut un rol semnificativ în realizarea acestui demers.

"Integrarea în ELIXIR reprezintă un pas esenţial pentru consolidarea cercetării ştiinţifice din România. Aceasta reprezintă o recunoaştere a valorii şi potenţialului comunităţii academice, dar şi amplifică oportunităţile de inovaţie în bioinformatică şi genomică. Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila este angajată să sprijine această iniţiativă care va avea un impact pozitiv semnificativ asupra sănătăţii publice şi dezvoltării ştiinţifice în România", a declarat rectorul UMF “Carol Davila”, prof. univ. dr. Viorel Jinga.

ELIXIR reuneşte organizaţiile naţionale care furnizează servicii de bioinformatică utilizatorilor, cum ar fi universităţile şi institutele de cercetare. Punctul din România va fi centrat în jurul institutelor implicate în Societatea Română de Bioinformatică (SRB) şi recent-înfiinţatul Clusterul Român de Bioinformatică (CRB).

De altfel, în ultimii ani s-au aprofundat colaborările între punctele ELIXIR existente şi comunitatea românească, în special în ceea ce priveşte datele legate de genomică, unde guvernul norvegian a finanţat un proiect de colaborare pentru a construi infrastructura.

„Dezvoltarea unei infrastructuri naţionale pentru date umane sensibile rămâne o prioritate pentru România, iar conectarea acesteia la eforturile din întreaga Europă prin implicarea noastră în ELIXIR va aduce beneficii României, dar nu numai”, a declarat Viorel Vulturescu, director pentru Relaţii Internaţionale şi Europene la Ministerul Cercetării şi Inovării, citat în comunicat.

România ar putea beneficia de aderarea la această infrastructură mai ales în contextul în care a demarat proiectul ROGEN. Acesta are ca obiectiv principal dezvoltarea cercetării medicale genomice în România printr-o abordare integrată a activităţilor de cercetare, inovare şi transfer tehnologic. Proiectul include şi o agendă naţională de genomică.

Miza este dezvoltarea medicinei personalizate în România, prin transferul în clinică a rezultatelor cercetării. Una dintre componentele esenţiale este standardizarea sistemului.

Un alt obiectiv este identificarea de caracteristici genomice reprezentative pentru România. Proiectul va permite şi realizarea unui genom naţional de referinţă pentru România.

Rezultatele cercetărilor realizate vor fi păstrate într-o bază de date securizată a noului Institut de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.

viewscnt