Programul naţional de diabet zaharat este cel mai mare program curativ din România derulat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu peste 800.000 de pacienţi trataţi în fiecare an. Pe lângă acesta există programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, finanţat din bugetul Ministerului Sănătăţii şi care include activităţi de prevenire a diabetului zaharat. Pentru a integra toate activităţile de prevenţie şi serviciile medicale şi conexe acordate pacienţilor cu diabet zaharat, Guvernul a aprobat joi crearea unui Plan naţional de prevenţie a diabetului zaharat, care prevede crearea unui registru naţional de diabet zaharat şi prediabet.
Măsura este inclusă într-o ordonanţă aprobată joi de Executiv, care modifică şi completează Legea nr. 249/2020 privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului.
Legea nr. 249/2020 prevede crearea unui Program naţional de prevenţie a diabetului, însă autorii actului normativ consideră că actul normativ necesită îmbunătăţiri.
“Pentru a nu perturba mecanismele organizatorice şi financiare ale sistemului de sănătate, propunem înlocuirea sintagmei ‘Program naţional de prevenţie a diabetului’ cu sintagma ‘Plan naţional de prevenţie a diabetului zaharat’ “, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei.
Crearea unui plan naţional ar ajuta la integrarea tuturor serviciilor medicale şi conexe acordate pacienţilor în scopul prevenirii şi depistării precoce a diabetului zaharat şi la îmbunătăţirea şi creşterea predictibilităţii procesului decizional, precum şi creşterea eficacităţii, eficienţei şi transparenţei fondurilor publice alocate pentru prevenirea şi depistarea preoce a diabetului zaharat, potrivit documentului.
De asemenea, un astfel de instrument ar consolida responsabilităţile instituţionale în derularea şi finanţarea intervenţiilor de sănătate destinate prevenirii şi depistării precoce a diabetului zaharat şi ar asigura o abordare unitară pentru monitorizarea rezultatelor obţinute în domeniul prevenţiei, pe pe baza unor indicatori.
În prezent, activităţile şi serviciile medicale acordate pacienţilor în scopul prevenirii şi depistării diabetului zaharat sunt parte integrantă a unor programe naţionale de sănătate (Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate finanţat din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Programul naţional de diabet zaharat finanţat din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate – FNUASS).
În plus, pachetul de servicii medicale de bază din asistenţa medicală primară şi asistenţa medicală de specialitate clinică şi paraclinică, finanţat din FNUASS, include alte servicii pentru pacienţi, iar asistenţa medicală comunitară şi cea preventivă din colectivităţile de copii preşcolari, şcolari şi studenţi sunt finanţate de bugetul de stat.
Actul normativ clarifică şi măsurile de prevenire şi depistare precoce a diabetului zaharat, care sunt definite drept ansamblul intervenţiilor asupra factorilor cu efect nefavorabil sănătăţii efectuate în scopul reducerii riscurilor de apariţie a afecţiunii, dizabilitate sau deces determinate de această boală.
Astfel, în funcţie de momentul intervenţiei, măsurile pot fi încadrate în patru categorii:
- prevenţia primordială a diabetului zaharat este adaptarea strategiilor în faza de toleranţă normală la glucoză pentru a opri apariţia factorilor de risc;
- prevenţia primară înseamnă totalitatea intervenţiilor efectuate în scopul contracarării riscului de îmbolnăvire prin diabet zaharat;
- prevenţia secundară include strategiile care sunt realizate după ce diabetul zaharat a fost detectat pentru a preveni sau întârzia dezvoltarea complicaţiilor cronice ale bolii;
- prevenţia terţiară se realizează în stadiul în care s-au instalat deja complicaţii, cu scopul de a preveni progresia acestora.
Planul va include măsuri pentru a determina adoptarea şi menţinerea de către populaţie a unui stil de viaţă sănătos şi responsabil, pentru asigurarea accesului persoanelor la servicii medicale acordate în scopul depistării precoce a diabetului zaharat, precum şi pentru asigurarea cadrului normativ şi instituţional astfel încât orice persoană diagnosticată cu o formă de diabet zaharat să beneficieze de servicii medicale, servicii conexe actului medical, educaţie terapeutică, tratament farmacologic, dispozitive medicale şi altele asemenea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
REGISTRU NAŢIONAL DE DIABET ZAHARAT
Actul normativ defineşte Registrul naţional de diabet zaharat şi prediabet drept o platformă electronică dezvoltată în scopul de a realiza înregistrarea datelor personale şi medicale ale pacienţilor cu prediabet şi diabet zaharat într-o bază de date unică la nivel naţional, în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului (DES) din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS).
Potrivit ordonanţei, toate unităţile sanitare care au în evidenţă pacienţi cu diabet vor fi obligate să înregistreze datele personale şi medicale ale pacienţilor cu prediabet şi diabet zaharat în cadrul Registrului naţional, înregistrarea realizându-se fără a fi necesar consimţământul pacientului.
De asemenea, actul normativ reglementează utilizarea datelor înregistrate în Registrul naţional de diabet zaharat şi prediabet de către Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), în vederea realizării de rapoarte, analize şi evaluări statistice.
După aprobarea ordonanţei, este nevoie de o hotărâre de guvern care să aprobe condiţiile privind organizarea şi funcţionarea Registrul naţional de diabet şi prediabet, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Depistat într-un stadiu incipient, diabetul zaharat poate fi ţinut sub control fără medicaţie, cu dietă adecvată şi activitate fizică zilnică.
Programul naţional de diabet zaharat din România a început în 1999 şi este finanţat din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS).
