Picnicurile şi petrecerile la care mâncarea stă ore în şir afară, dar şi valurile de căldură, lipsa apei potabile şi întreruperile de curent sunt ameninţări la care poate nu v-aţi gândit în privinţa sănătăţii, dar care cresc şi atacă în tăcere. Schimbările climatice pun în pericol siguranţa alimentelor mai des, iar de aici mai e un pas până la răspândirea bolilor cauzate de consumul alimentelor contaminate, precum toxiinfecţiile alimentare.
Legătura dintre bolile de origine alimentară şi schimbările climatice este destul de simplă: agenţii patogeni care provoacă multe infecţii de origine alimentară sunt sensibili la temperatură. Asta pentru că vremea caldă şi umedă stimulează creşterea bacteriilor.
Aşa că pe măsură ce temperaturile globale cresc, există riscul ca alimentele să se strice. Întreruperile de curent în case sau la magazine pe vreme caldă sporesc acest risc. În fiecare an, 1 din 6 americani suferă de o boală alimentară şi aproximativ 3.000 de oameni mor din cauza acestei probleme, conform estimărilor Centrelor americane pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention).
Elena Naumova, epidemiolog şi cercetător la Universitatea Tufts a precizat că măsurile de siguranţă, cum ar fi etichetele de avertizare şi retragerea produselor de la raft pot ajuta la încetinirea răspândirii bacteriilor şi paraziţilor, dar aceste măsuri nu evoluează întotdeauna suficient de rapid pentru a ţine pasul cu riscul în schimbare.
O problemă în creştere este că valurile de căldură, incendiile şi furtunile severe declanşează din ce în ce mai mult pene de curent, care, la rândul lor, afectează practicile de depozitare şi manipulare a alimentelor în magazine, locuri de producţie şi distribuţie.
O analiză a datelor federale din 2022 a constatat că întreruperile majore de curent din SUA legate de vremea severă s-au dublat în ultimele două decenii. California se confruntă adesea cu întreruperi la scară mai mică în timpul valurilor de căldură şi în perioadele cu risc ridicat de incendiu.
Acest lucru se poate întâmpla în zilele cele mai calde şi, în unele zone, cele mai umede, creând condiţii ideale pentru creşterea bacteriilor.
Dacă infecţiile intestinale date de Cyclospora, un mic parazit care se transmite prin alimente sau apă contaminată cu fecale, fiind adesea pe legume şi fructe importate, ating vârfurile la începutul lunii iunie, bacteriile Campylobacter, o cauză comună a diareei, care este adesea legată de carnea insuficient gătită; Vibrio, legat de consumul de crustacee crude sau insuficient gătite; Salmonella, care provoacă diaree şi este legată de fecalele animalelor; şi STEC, un tip comun de E. coli, dau infecţii a căror vârf este la mijlocul lunii iulie.
Ei bine şi dacă cele două luni au trecut, nu înseamnă că nu mai e niciun pericol. Bolile date de parazitul Cyptosporidium, germenul Listeria şi bacteria Shigella ating vârful la mijlocul lunii august.
În mod obişnuit, SUA înregistrează aproximativ 70 de focare de origine alimentară pe lună, aproximativ două dintre ele ducând la retragerea alimentelor. Vara, numărul focarelor poate depăşi 100 pe lună, iar numărul retragerilor creşte de la 3% la 6% din toate focarele raportate şi investigate la nivel naţional, potrivit Medicalxpress.com.
Rata infecţiilor poate, de asemenea, să dubleze sau să tripleze cu uşurinţă media anuală în lunile de vară. Estimarea exactă a numărului de infecţii este foarte dificil de făcut, deoarece majoritatea focarelor de boli de origine alimentară — se estimează că 80% din boli şi 56% din spitalizări — nu sunt atribuite agenţilor patogeni cunoscuţi din cauza testării insuficiente şi multe boli de origine alimentară nici măcar nu sunt raportate sănătăţii.
