Prevalenţa alergiei la polenul de ambrozie este în creştere la nivel mondial, în principal din cauza schimbărilor climatice şi a poluării, potrivit specialiştilor. În România, sezonul alergiei la ambrozie este în plină desfăşurare, iar în acest context Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC) a transmis o serie de recomandări privind identificarea, prevenţia şi tratamentul acestei afecţiuni tot mai răspândite, care afectează semnificativ calitatea vieţii pacienţilor.
Sensibilizarea la polenul de ambrozie provoacă rinoconjuctivită şi astm, iar creşterea duratei sezoanelor polinice provoacă creşterea duratei simptomelor şi afectează calitatea vieţii pacienţilor alergici.
În România, durata sezonului în care se manifestă alergia la ambrozie poate varia în funcţie de factorii de mediu, dar se manifestă cu precădere în lunile august-septembrie şi se prelungeşte uneori şi în luna octombrie.
În general, simptomele rinitei alergice se dezvoltă la 1 din 5 copii până la vârsta de 2 - 3 ani, la aproximativ 40% din copiii cu vârsta de până la 6 ani şi la 30% din adolescenţi.
"În zona de vest a României, datele statistice din ultimii 10 ani relevă o tendinţă îngrijorătoare de creştere a numărului de persoane cu afecţiuni alergice cauzate de ambrozie, care poate ajunge până la 60% dintre cei cu rinoconjunctivită alergică, pacienţi care dezvoltă în timp şi simptome de astm", a precizat SRAIC, într-un comunicat.
Simptomele respiratorii cauzate de polenul de ambrozie pot fi atât de severe, încât mulţi dintre pacienţii alergici sunt nevoiţi să părăsească oraşul în perioada polinică de vârf, adică în lunile august şi septembrie.
Simptomele tipice în timpul expunerii la polen includ: strănut (frecvent în salve), obstrucţie nazală, prurit nazal şi rinoree apoasă anterioară sau posterioară. Inflamaţia alergică poate progresa şi la nivelul ochilor, urechilor, sinusurilor feţei şi la nivelul faringelui, cu apariţia unor simptome adiţionale în aceste zone, potrivit medicilor.
Cel mai frecvent se asociază simptomele oculare, manifestate prin prurit, înroşirea ochilor, lăcrimare şi edem palpebral bilateral. În formele severe de rinită alergică apare şi alterarea calităţii somnului, a capacităţii de concentrare şi desfăşurare a activităţilor zilnice, sportive sau şcolare.
Unii pacienţi dezvoltă şi astm, manifestat prin episoade de tuse seacă, senzaţie de lipsă de aer sau de compresiune toracică, respiraţie dificilă şi zgomotoasă, simptome care se pot exacerba în crizele de astm. De asemenea, copiii cu rinită alergică pot dezvolta sinuzită recurentă, otită medie sau eczemă.
Ce alimente pot afecta starea pacienţilor
Pacienţii alergici la ambrozie pot dezvolta reacţii la consumul unor alimente nepreparate termic, precum pepene galben, pepene verde, banană, castravete, cartoful alb, zuchini, ceai de muşetel şi păpădie. Cel mai frecvent simptom este reprezentat prin prurit la nivelul buzelor, limbii sau faringelui. Aceste simptome sunt cauzate de reacţia încrucişată dintre alergenele din polenul de ambrozia şi alimentele menţionate.
Cum putem preveni şi trata alergia la ambrozie
Cele mai importante recomandări de protecţie în timpul expunerii la polenul de ambrozie:
• Păstrarea ferestrelor maşinii şi ale casei închise;
• Evitarea expunerii la polenuri în perioadele cu nivelul cel mai ridicat;
• Limitarea drumeţiilor;
• Limitarea greblării frunzelor;
• Utilizarea aparatelor de aer condiţionat în casă şi în maşină;
• Instalarea filtrelor de aer portabile, cu particule de înaltă eficienţă.
În ceea ce priveşte tratamentul, preşedinte SRAIC, prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu, recomandă vizita la medic, dar şi o mai bună informare a pacienţilor.
“Terapia farmacologică recomandată de ghidurile internaţionale cuprinde produse sigure, eficiente şi uşor de administrat, care trebuie personalizată în funcţie de simptomele fiecărui pacient de către medic. Durata terapiei trebuie să acopere toată durata sezonului polinic, cât mai precoce şi, în cazul celor cu simptome de astm să fie prelungită cu încă o lună după încetarea sezonului, deoarece inflamaţia alergică se menţine”, a declarat prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu.
O altă opţiune pe care pacienţii din România o au la dispoziţie este imunoterapia cu alergen (AIT).
Proiect pilot de măsurare a nivelului de polen în aer
În premieră în România, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Pius Brînzeu”, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş”, Universitatea de Şiinţele Vieţii “Mihai I” şi Consiliul Judeţean Timiş au implementat în Timişoara un proiect pilot de monitorizare în timp real şi avertizare a populaţiei asupra aeroalergenelor.
În cadrul proiectului a fost dezvoltată şi o aplicaţie mobilă, Alergotel, care poate fi descărcată de pacienţi pe telefoanele mobile.
Platforma permite utilizatorilor să încarce poze cu zonele infestate de ambrozie, inclusiv cu localizarea acestora.
Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), înfiinţată în 1990, reprezintă cadrul organizatoric naţional pentru toţi medicii specialişti din domeniul alergologiei şi imunologiei clinice, precum şi pentru alţi specialişti ale căror preocupări au legătură cu această specialitate medicală.
