Strategia naţională de control al tuberculozei până în 2030, aprobată de guvern. Principalele obiective

Strategia naţională de control al tuberculozei până în 2030, aprobată de guvern. Principalele obiective

Guvernul a aprobat miercuri strategie naţională de control al tuberculozei până în 2030, care include schimbări pentru atingerea obiectivului de acoperire universală cu servicii de sănătate pentru prevenire, tratament şi îngrijire şi pentru utilizarea pe scară largă a noilor instrumente disponibile la nivel internaţional. 

Strategia a fost elaborată de Ministerul Sănătăţii încă din februarie 2022, însă a intrat abia săptămâna aceasta pe agenda şedinţei Executivului.

Noua strategie, cuprinsă într-o hotărâre de guvern, este realizată în vederea atingerii unui obiectiv ambiţios, de a încerca eliminarea tuberculozei până în 2035.

“Strategia TB 2022-2030 este concepută pentru a ghida acţiunile naţionale care vizează eliminarea tuberculozei până în 2035. Pe baza acestei viziuni, această strategie stabileşte scopuri şi obiective care ar trebui să permită continuarea eforturilor de control al tuberculozei întreprinse până acum ca parte a Strategiei TB 2015-2020 şi oferă un cadru pentru schimbări profunde care să accelereze progresul şi să răspundă în mod cuprinzător nevoilor pacienţilor”, arată autorii strategiei, în nota de fundamentare a actului normativ.

Strategia a fost elaborată în condiţiile în care România are cea mai mare incidenţă a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, de 17,4 la 100.000 de locuitori în 2018. Astfel,  România şi Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de tuberculoză rezistentă la medicamente din UE, iar România este sursa a 25% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE.

Totuşi, în ultimul deceniu, România a înregistrat progrese semnificative în limitarea morbidităţii şi a incidenţei tuberculozei. Cu toate acestea, România rămâne printre cele 18 ţări cu prioritate mare de stopare a tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS (18 HPC-EUR).

În ultimii ani, depistarea tuberculozei (TB) şi a TB multidrog rezistente (TB MDR) a înregistrat o îmbunătăţire în România. Prevalenţa TB MDR a scăzut de la 3,2% la 1,6% în rândul cazurilor noi de TB. În intervalul 2013 - 2017, rata de notificare a tuberculozei MDR a scăzut în medie cu 11% pe an, de la 2,9 la 1,8 cazuri de MDR la 100.000 de locuitori.

OBIECTIVE

Noua strategie propune două schimbări majore, prima fiind utilizarea optimă a intervenţiilor existente şi atingerea obiectivului de acoperire universală cu servicii de sănătate pentru intervenţii esenţiale de prevenire, tratament şi îngrijire şi abordarea determinanţilor sociali şi a consecinţelor TB, introducerea managementului programatic al tuberculozei latente.

A doua schimbare este utilizarea pe scară largă a noilor instrumente, inclusiv a vaccinurilor pre- şi post-expunere, a testelor diagnostice la punctele de îngrijire şi a unor regimuri de tratament mai scurte pentru tuberculoză.

“Strategia Naţională TB 2022-2030 va ghida acţiunile naţionale pentru eliminarea tuberculozei până în 2035. Pe baza acestei viziuni, această strategie stabileşte scopuri şi obiective care să permită continuarea eforturilor de control al tuberculozei întreprinse până acum ca parte a Strategiei Naţionale TB 2015-2020 şi oferă un cadru pentru schimbări profunde care să accelereze progresul şi să răspundă în mod cuprinzător nevoilor pacienţilor”, se arată în documentul menţionat.

Autorii strategiei subliniază că atingerea obiectivelor fixate pentru 2030 şi 2035 necesită o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate şi decontate serviciile de tuberculoză, în ceea ce priveşte guvernanţa, furnizarea serviciilor şi finanţarea.

“Schimbarea modelului de îngrijiri, asimilarea tot mai mare a inovaţiilor din domeniu (noi medicamente, servicii, teste de diagnostic, vaccin, protocoale etc.) sunt esenţiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România”, menţionează nota de fundamentare.

Autorii strategiei consideră că intervenţiile ar trebui să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale, ci şi pe ţinte de sănătate publică şi intervenţii socio-economice, precum şi pe cercetări şi inovaţii.

“Coordonare la nivel naţional şi judeţean şi colaborare cu societatea civilă şi sectorul privat reprezintă un factor important în implementarea strategiei TB”, mai arată documentul.

În domeniul furnizării serviciilor de tuberculoză, noua strategie recomandă trecerea la modelul de îngrijire a pacienţilor în ambulatoriu, care, deşi mai lent, este necesar pentru îmbunătăţirea activităţilor de control al tuberculozei.

O altă ţintă este realizarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea paliativă a pacienţilor cu TB, îmbunătăţirea tratamentului tuberculozei pediatrice este deficitar şi creşterea numărului de paturi pentru pacienţii cu tuberculoză multi-drog rezistente – pentru care există în  prezent paturi în doar 3 unităţi sanitare.

Experţii mai recomandă elaborarea de mecanisme financiare adecvate pentru introducerea mai rapidă a inovaţiilor terapeutice în cazul tuberculozei, cum ar fi un sistem de stimulente pentru a utiliza GeneXpert.

viewscnt