La începutul pandemiei de coronavirus, multe persoane cu Covid-19 care au fost internate în spital au primit antibiotice inutil, sugerează un nou studiu. Descoperirea provine de la unul dintre spitalele cele mai afectate din New York, epicentrul iniţial al pandemiei din SUA. Cercetătorii au observat că peste 70% dintre pacienţii cu Covid-19 internaţi în perioada martie–mai au primit antibiotic, în ciuda faptului că boala este cauzată de un virus şi că foarte puţini dintre aceşti pacienţi au avut de fapt o infecţie bacteriană coexistentă.
După cum se ştie, antibioticele sunt inutile în infecţiile virale, gripa şi COVID-19. ,,O persoană cu o formă severă de COVID-19 are toate simptomele care marchează pneumonia bacteriană. La început nu am avut un mare control asupra bolii. Nici nu a fost clar dacă COVID-19, de la sine, a fost „suficient” pentru a provoca simptome atât de severe sau dacă acei pacienţi au avut deseori infecţii bacteriene coexistente”, a explicat dr. Priya Nori, cercetătorul principal al studiului, medic specialist în boli infecţioase la Montefiore Medical Center din New York, potrivit WebMD.com.
La Montefiore, echipa de cercetare a constatat că din cei peste 5.800 de pacienţi COVID-19 internaţi din martie până în mai, 71% au primit cel puţin o doză de antibiotic. O analiză a pacienţilor internaţi până în 18 aprilie a reliefat că mai puţin de 4% aveau o „co-infecţie” bacteriană sau fungică.
Chiar dacă rezultatele studiului se bazează pe un singur spital, dr. Cornelius Clancy, purtătorul de cuvânt al Societăţii de Boli Infecţioase americane, crede că situaţia ar putea fi valabilă în mai multe spitale americane. El a spus că studiile au găsit un model foarte consecvent la alte spitale şi că aproximativ 70% dintre pacienţii cu COVID-19 primesc antibiotice, în ciuda ratelor mici de infecţii bacteriene.
Asta nu înseamnă că pacienţii cu COVID-19 nu ar trebui să primească niciodată antibiotice înainte ca testele să confirme o infecţie bacteriană. Dr. Clancy e de părere că „o anumită utilizare empirică” a medicamentelor bazată pe experienţa clinică a medicilor va continua în spitale. ,,În unele cazuri este rezonabil să se dea antibiotice unui pacient grav bolnav, înainte să apară rezultatele testului. Dar dacă aceste rezultate se dovedesc a fi negative, antibioticele ar trebui oprite”, consideră Societăţii de Boli Infecţioase americane.
Principala preocupare vizavi de prescripţiile inutile este aceea că va alimenta rezistenţa la antibiotic, ori în acest studiu, echipa ştiinţifică a descoperit că într-un interval de timp scurt, anumite bacterii izolate de la pacienţi aveau semne de rezistenţă crescută.
Rezistenţa la antibiotice este deja o problemă uriaşă în Statele Unite. În fiecare an, aproape 3 milioane de americani se confruntă cu infecţii rezistente la antibiotice - şi mai mult de 35.000 dintre ei mor, potrivit Centrelor de Control şi Prevenire a Bolilor din SUA.
România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice, aspect evidenţiat în datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).
