Aproape jumătate dintre deţinuţii încarceraţi în penitenciarele din Moldova, cea mai săracă regiune a României, suferă de tulburări de personalitate, au avut o copilărie nefericită, au cel mult opt clase şi au consumat alcool atunci când au comis infracţiunile pentru care au fost condamnaţi, relevă primul studiu realizat în România cu privire la incidenţa tulburărilor de personalitate în rândul deţinuţilor, citat de Agerpres.
Medicul specialist psihiatru Cozmin Mihai, de la Institutul de Psihiatrie Socola Iaşi, a realizat o amplă cercetare în trei penitenciare - Botoşani, Iaşi şi Vaslui – din Moldova, prima de acest fel realizată în România.
"Tulburările mintale reprezintă un factor important de risc pentru trecerea la actul criminal, mai ales a celui care implică violenţa manifestată împotriva altor persoane. Fenomenul, studiat de foarte mult timp în străinătate, a reprezentat până acum o necunoscută la nivelul ţării noastre", a afirmat Cozmin Mihai.
Studiul a fost realizat pe parcursul a doi ani, pe 888 de subiecţi, dintre care 458 de bărbaţi încarceraţi pentru diverse infracţiuni.
"Din cei 888 de subiecţi, 458 au fost deţinuţi din penitenciarele Botoşani, Iaşi şi Vaslui, iar 430 au fost persoane din libertate şi fără tulburări psihice. Toţi subiecţii au fost selectaţi în funcţie de vârstă şi studii şi au fost împărţiţi în trei subgrupuri. Unul dintre acestea a fost grupul deţinuţilor cu TPS sau TPNS (Tulburări de Personalitate Severe/ Tulburări de Personalitate Non-Severe) reprezentat de 202 subiecţi (28,8%)", a precizat Mihai.
"Al doilea grup a fost cel al deţinuţilor nonTP (fără Tulburări de Personalitate), reprezentat de 256 subiecţi (22,7%) şi al treilea, lotul comunitar, fără probleme judiciare şi psihiatrice, reprezentat de 430 de subiecţi (48,4%)", a completat el.
Prin comparaţie cu populaţia obişnuită, deţinuţii prezintă un risc mai ridicat de a comite tentative suicidare eşuate sau reuşite.
Comportamentele suicidare în mediul carceral rezultă din interacţiunea dintre caracteristicile individuale ale deţinuţilor şi cele ale mediului în care sunt nevoiţi să trăiască.
Potrivit studiului, 23,2% dintre deţinuţii cu tulburări de personalitate severe şi 28,3% dintre cei cu tulburări de personalitate non-severe au provenit din familii dezorganizate.
Studiul mai relevă că 45,4% dintre cei cu tulburări de personalitate non-severă au avut o copilărie nefericită.
De asemenea, 41,5% dintre deţinuţii cu tulburări de personalitate severe aveau cel mult opt clase sau şcoală complementară, 26,8% dintre aceştia sunt frecvent consumatori de alcool, iar 63,4% au consumat alcool atunci când au provocat infracţiunea.
Totodată, autorii studiului au constatat un consum semnificativ de droguri (30,5%) la cei cu tulburări de personalitate severe în momentul comiterii infracţiunilor.
Studiul relevă că peste 51% dintre deţinuţii diagnosticaţi cu diferite tipuri de tulburări de personalitate au raportat că aveau în antecedente tentative suicidare.
Aproximativ un sfert dintre deţinuţii recidivişti săvârşiseră cel puţin o tentativă suicidară de-a lungul vieţii, iar aproximativ 59% dintre deţinuţii care prezentau antecedente de automutilare au declarat că se angajaseră în cel puţin o tentativă suicidară de-a lungul vieţii.
