Genele prezente în celulele intestinale specifice protejează împotriva dezvoltării bolilor inflamatorii intestinale, a descoperit o echipă de cercetare de la Montreal Heart Institute şi Université de Montréal.
Rezultatele studiului arată că peste 10 dintre aceste gene ajută la combaterea infecţiilor virale şi bacteriene.
Boala Crohn şi colita ulcerativă sunt boli inflamatorii intestinale care se caracterizează prin inflamaţia cronică a sistemului digestiv. Echipa de cercetare a analizat 145 de gene asociate cu riscul bolilor inflamatorii intestinale (BII) în celulele sistemului digestiv uman (celule epiteliale intestinale), şi a constatat că multe dintre aceste gene au un rol semnificativ în a ajuta aceste celule să detecteze bacterii sau virusuri şi să stabilească răspunsul defensiv adecvat pentru a controla astfel de infecţii.
Astfel, cercetătorii au identificat gene care îi fac pe oameni mai predispuşi la dezvoltarea inflamaţiilor intestinale cronice, caracteristice BII, atunci când există tulburări genetice.
„Majoritatea terapiilor medicale actuale utilizate pentru a trata boala Crohn şi colita ulcerativă vizează funcţiile celulelor sistemului imunitar. Acest studiu demonstrează importanţa dezvoltării unor abordări terapeutice menite să întărească funcţiile de protecţie ale sistemului digestiv în beneficiul pacienţilor cu boli inflamatorii intestinale", a declarat dr. John D. Rioux, cercetător şi profesor de medicină la UdeM, şi cel care conduce Canada Research pentru genetică medicală şi medicină genomică.
Peste 270.000 de persoane suferă de BII în Canada şi aproape 10.000 de cazuri noi apar în fiecare an. În cazul BII, propriul sistem imunitar al organismului atacă părţi ale sistemului digestiv. Cauzele exacte ale acestor boli sunt încă necunoscute şi în prezent nu există niciun tratament.
Studii genetice anterioare au identificat unele diferenţe în codul genetic asociat cu dezvoltarea BII, dar pentru cele mai multe dintre afecţiuni nu a fost găsită nicio genă responsabilă.
„Provocarea a reprezentat-o găsirea unui mod de a folosi aceste informaţii genetice cu scopul de a înţelege mai bine căile biologice care duc la apariţia BII", a declarat Jessy Carol Ntunzwenimana, doctorand la Rioux Lab şi co-autor principal al studiului.
Echipa sa de cercetare a dezvoltat o nouă strategie pentru a identifica genele susceptibile de a fi implicate în BII şi pentru a descoperi funcţiile lor biologice.
„Rezultatele acestui studiu sunt o piesă importantă în acest puzzle, pentru a putea înţelege modul în care interacţiunile organismului cu flora intestinală pot predispune o persoană să dezvolte BII", a declarat Kate Lee, responsabilă cu programul de cercetare la Crohn şi Colitis Canada.
"Acesta este un excelent exemplu al modului în care cercetarea genomică poate avansa înţelegerea noastră asupra sănătăţii şi a bolilor, cu un impact potenţial asupra pacienţilor care vor fi trataţi în viitor", a adăugat Stéphanie Lord-Fontaine, vicepreşedinte la Génome Québec.
Studiul a fost publicat în revista ştiinţifică Genome Medicine, pe 12 noiembrie.
