Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a demara un studiu pilot de anvergură, menit să identifice cele mai importante nevoi ale pacienţilor români şi provocările sistemice cu care se confruntă aceştia. Studiul a fost lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale, în contextul în care datele statistice arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte starea sănătăţii orale şi pe penultimul loc la numărul mediu anual de consultaţii stomatologice.
Noul studiu-pilot va fi condus de 172 de medici stomatologi din întreaga ţară, care vor analiza în detaliu starea orală a pacienţilor.
Până la 26 aprilie, 62 de medici din mediul rural vor evalua fiecare câte 20 de pacienţi, în timp ce cei 110 medici din mediul urban vor evalua câte 10 pacienţi. Această cercetare amplă va acoperi o gamă diversă de categorii de vârstă, de la copii cu dentiţie temporară la adulţi cu dentiţie permanentă.
Demersul vizează îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul serviciilor stomatologice, cu sprijinul autorităţilor naţionale şi europene, asociaţiilor de pacienţi şi industriei de profil.
Potrivit Colegiului, principalele provocări cu care se confruntă sistemul de sănătate orală din România sunt absenţa unei politici naţionale clare în acest domeniu, subfinanţarea serviciilor stomatologice de bază de către stat, educaţia deficitară a populaţiei în privinţa igienei, a factorilor de risc şi a importanţei prevenţiei, precum şi dificultăţile în culegerea şi analiza datelor relevante care să conducă la o analiză aprofundată a problemelor sistemice şi la identificarea unor abordări cuprinzătoare pentru gestionarea acestora.
Luni, într-o conferinţă organizată de CMSR, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a admis că accesul la servicii stomatologice este limitat în România în raport cu situaţia din alte ţări membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care statul alocă o sumă foarte mică pentru această activitate, care este “eminamente privată”.
În lipsa finanţării adecvate, problemă în legătură cu care ministrul Sănătăţii nu a anunţat vreo soluţie, Alexandru Rafila a vorbit, în schimb, de demararea unui program de prevenţie în domeniul sănătăţii orale pentru copii, care ar putea fi lansat în acest an.
De asemenea, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, a insistat pe necesitatea unor demersuri pe lângă Ministerul Educaţiei pentru punerea în aplicare a programului Educaţia pentru Sănătate, disciplină obligatorie conform legislaţiei în vigoare.
Profesorul a făcut apel la eforturi agregate la nivelul profesioniştilor din domeniu pentru prioritizarea subiectului pe agenda publică şi legislativă.
Potrivit datelor agregate de Eurostat şi Ernst&Young, care se află într-o colaborare cu Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), 19% din cifra de afaceri a pieţei serviciilor de sănătate private era asigurată în 2020 de activităţile stomatologice.
Legat de acest subiect, preşedintele CMSR, Florin Lăzărescu, a menţionat că organizaţia pe care o conduce se află în negocieri cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru mărirea plafonului pentru servicii dentare de bază şi decontarea integrală a costurilor procedurilor efectuate în regim de urgenţă pentru a îmbunătăţi accesul românilor la diagnosticare şi tratamente.
"Ţinând cont de cele menţionate anterior, studiul demarat de CMSR va aduce multiple beneficii pentru sănătatea orală a românilor. Pe baza rezultatelor obţinute, se vor putea formula recomandări de politici şi programe naţionale, se va putea aloca adecvat fonduri publice şi se va putea atrage atenţia asupra importanţei sănătăţii orale în agenda publică", a transmis colegiul, într-un comunicat.
Scopul principal al studiului este identificarea problemelor specifice de sănătate orală, cum ar fi edentaţia, cariile, afecţiunile parodontale şi cele ortodontice. De asemenea, studiul va acorda o atenţie deosebită obiceiurilor de igienă orală, alimentaţiei, accesului la serviciile dentare şi impactului factorilor de risc precum consumul de alcool şi tutun.
Un studiu clinic anterior, realizat în 2022 pe baza raportării INSP, a evidenţiat anumite probleme, mai ales în rândul copiilor. Astfel, studiul a constatat că mulţi copii necesitau tratament curativ sau preventiv, iar o proporţie semnificativă dintre aceştia nu vizitaseră un cabinet stomatologic în ultimul an.
